Citiți și vă cruciți! Revista presei maghiare (1)

Solidaritatea a renăscut în Trei Scaune

După cinci ani, reprezentanţii din judeţul Covasna ai formaţiunilor politice maghiare din Transilvania, au formulat împreună cu Izsak Balazs, preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc (CNS), apelul care îndeamnă la participarea la ziua martirilor secui care va avea loc la sfârşitul săptămânii, la Târgu Mureş. Pornind de la exemplul din anul 2013, când în urma solidarizării, la manifestarea de comemorare şi la marşul din Târgu Mureş au participat aproximativ 30.000 de persoane, toate organizaţiile politice i-au asigurat pe organizatori că se vor implica în acţiunile de mobilizare. Anul 2018 are o semnificaţie aparte din perspectiva reconfirmării faptului că singura cale viabilă atunci când vine vorba de cauzele naţionale o reprezintă acţiunea comună. Autonomia a devenit o problemă stringentă, nu doar de actualitate. În deschiderea întâlnirii, Gazda Zoltan, preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc din Sfântu Gheorghe, a declarat, în calitate de gazdă a evenimentului, că nu este pentru prima oară când cei prezenţi se aşează la aceeaşi masă şi speră că formaţiunile politice vor colabora şi cu ocazia viitoarelor manifestări de acest gen, că această colaborare va deveni o tradiţie şi că sprijinul organizaţiilor nu se va rezuma doar la o bătaie prietenească pe umăr. În replică, Tamas Sandor, preşedintele filialei din judeţul Covasna a UDMR, a declarat că prezenţa sa şi a lui Antal Arpad, preşedintele filialei din Sfântu Gheorghe a UDMR, nu este întâmplătoare, deoarece şi până acum au fost consecvenţi în problemele naţionale, au evitat comunicarea duplicitară. Astfel, vor sprijini necondiţionat, la fel ca în urmă cu 5 ani, mişcarea din 10 martie de la Târgu Mureş, atât din punct de vedere al mobilizării, organizării, cât şi financiar. Îi vor îndemna pe cei din Trei Scaune la participare cu toate că în ultima perioadă nu au privit neapărat cu ochi buni faptul că în cazul unor probleme politice de actualitate, CNS s-a aciuat pe lângă diferite formaţiuni politice. Potrivit lui Tamas Sandor, cauza reprezentată de CNS nu este o problemă politică de actualitate, însă cu toate acestea, nici nu se pune problema susţinerii unor iniţiative precum ziua martirilor secui sau marele marş al secuilor din 2013, care a atins pragul de iritabilitate al cancelariilor occidentale. Susţinând ideea exprimată de Tamas Sandor, Antal Arpad a reamintit că în urma apelului comun lansat acum 5 ani, 30.000 de oameni au mărşăluit într-o atmosferă extraordinară la Târgu Mureş, iar ulterior, marele marş din toamnă a internaţionalizat problematica autodeterminării. Referindu-se la manifestarea de anul acesta, Antal Arpad a declarat că 2018 este un an de o importanţă deosebită, din mai multe privinţe, iar din acest motiv este foarte importantă confirmarea mesajului că în Bazinul Carpatic, solidaritatea în cauzele comune, naţionale este vie, obiectivele sunt comune, converg într-o singură direcţie. Reflectând asupra evenimentelor de acum 5 ani, Izsak Balazs a fost de părere că membrii comunităţii vor putea fi mobilizaţi şi anul acesta ca efect al solidarizării. Principalul mesaj al zilei libertăţii secuieşti este că participanţii nu au renunţat la aspiraţia autonomistă. El a mai spus că prin ocrotirea cultului martirilor secui, organizaţia pe care o conduce a dorit să răspundă şi la dezideratul comunităţii militante pentru autodeterminare, de a avea propria sărbătoare naţională secuiască. Oraşul Târgu Mureş a fost ales pentru a revigora în rândul mureşenilor conştiinţa comunitară secuiască, iar după cum se vede, acest lucru a reuşit. Preşedintele filialei judeţen a PCM, deputatul Kulcsar Terza Jozsef, ales sub culorile UDMR, a salutat solidarizarea materializată în repetate rânduri în judeţ, nu doar la nivel declarativ. În anul centenarului românesc, ea este şi mai necesară, deoarece reprezintă garanţia viitorului în Ţinutului Secuiesc. Preşedintele filialei judeţene a PPMT, Balint Jozsef, a spus că nimeni nu trebuie să stea deoparte dacă vrem ca 10 martie să fie o zi memorabilă. Referindu-se la solidarizare, a spus că neparticiparea unei organizaţii echivalează cu frâna de mână trasă. Preşedintele filialei Sfântu Gheorghe a Consiliului Naţional Maghiar din Transilvania (CNMT), Szakacs Zoltan, a spus că înfăptuirea autonomiei a devenit stringentă, nu doar de actualitate, iar din acest motiv solidaritatea trebuie să fie prezentă la nivelul tuturor strădaniilor conexe. Ferencz Csaba, reprezentant al CNS, a subliniat consecvenţa cu care a fost organizată ziua libertăţii secuieşti în ultimii 5 ani şi a arătat că pentru mulţi, această ocazie este singura modalitate prin care îşi pot exprima angajamentul faţă de această aspiraţie. În final Tamas Sandor şi Izsak Balazs i-au rugat pe participanţi să se abţină de la exprimarea unor sloganuri, care au provocat neplăceri în anii anteriori, neasumate de CNS (Ţinutul Secuiesc nu este România, Piară Trianonul) pentru a respecta astfel obiectivul manifestării şi a ocroti demnitatea umană. Răspunzând unor întrebări adresate de ziarişti, Izsak Balazs şi-a exprimat speranţa că autorităţile vor fi şi de această dată la fel de deschise ca şi în ultimii 2 ani.

Sursa: Haromszek din 06.03.2018, autor Nagy D. Istvan

După Târgu Mureş

Trendul ascendent, constatat în ultimii ani, pare să-şi fi schimbat direcţia: faţă de anul trecut sau de cei câţiva ani precedenţi, anul acesta mult mai mulţi au considerat că merită să participe la ziua libertăţii secuieşti de la Târgu Mureş – adevărul este însă că acest efectiv nu ajunge nici pe de parte la nivelul celui înregistrat acum cinci ani. Înainte să încercăm să tragem concluzii în baza cifrelor, merită să analizăm mai temeinic manifestarea din anul acesta împreună cu premisele acesteia, pentru că putem formula câteva învăţăminte valabile şi după Târgu Mureş. Atitudinea manifestată de autorităţi a fost caracterizată în special de profesionalism: nu a existat ameninţare mascată, autobuzele au fost controlate în mai puţine cazuri, pe parcursul marşului circulaţia a fost închisă, nu li s-au aplicat amenzi participanţilor. Interzicerea intrării pe teritoriul României în cazul lui Dabis Attila a semnalat însă clar că puterea română urmăreşte cu o atenţie sporită lupta noastră pentru validarea drepturilor, iar concluzia ce poate fi dedusă în urma măsurii inadmisibile în Europa este aceea că activitatea CNS şi cea a împuternicitului său pe probleme externe prezintă o importanţă mult mai mare decât ne-am fi imaginat noi. Acest lucru – dincolo de caracterul său revoltător şi inacceptabil – ne poate chiar inspira speranţă, încredere. În ceea ce priveşte prezenţa, avantajul era că manifestarea a avut loc la sfârşit de săptămână şi vremea era primăvăratică. Însă trebuie menţionat că în privinţa mobilizării şi a solidarităţii maghiaro-maghiare, regiunea Trei Scaune a rămas în urmă. Au venit participanţi cu autobuze, au venit familii şi copii mici cu autoturisme, au venit tineri şi vârstnici, doar localnicii din Târgu Mureş erau prezenţi în număr prea redus. Printre aspectele pozitive se poate pomeni de susţinerea de care s-au bucurat aspiraţiile la autodeterminarea secuiască din partea aliaţilor noştri: ţara-mamă, catalanii, bascii, Alianţa Liberă Europeană. Este satisfăcător şi faptul că manifestarea a fost salutată de Partidul Oamenilor Liberi, formaţiunea care reprezintă o forţă politică însemnată în Târgu Mureş. Printre concluziile ce pot fi formulate după Târgu Mureş figurează faptul că solidaritatea maghiaro-maghiară este indispensabilă în privinţa cauzelor naţionale. Activitatea de politică externă are rezultate, de asemenea, merită reflectat şi asupra oportunităţii de a căuta parteneri de dialog şi la nivel local, nu trebuie axat neapărat asupra Bucureştiului.

Sursa: Haromszek din 12.03.2018, autor Farcadi Botond

Monument, adus la starea sa iniţială

Fiecare oraş are un simbol. Parisul are Turnul Eiffel, în New York se înalţă Statuia Libertăţii, iar în Sfântu Gheorghe se află monumentul ridicat cu ocazia împlinirii a 25 de ani de la revoluţia din 1848-49. Aceasta nu egalează în dimensiunile sale cu cele două amintite anterior, însă pot afirma cu certitudine că în inima noastră ocupă un loc mult mai important – a precizat viceprimarul Sztakics Eva cu ocazia inaugurării monumentului honvezilor paşoptişti, reabilitat recent, situat în Parcul Elisabeta din Sfântu Gheorghe. După cuvântarea de salut rostită de Sztakics Eva, Jozsef Almos, profesor pensionar, istoric local, a prezenat istoricul monumentului şi fiecare element al acestuia. Sărbătorim reînnoirea creaţiei de 144 de ani, monumentul care a trecut prin multe vicisitudini. Acesta se înalţă acum în starea sa iniţială – cu excepţia unor mici diferenţe –, şi propovăduieşte rezistenţa eroică de care a dat dovadă regiunea Trei Scaune în revoluţia şi lupta pentru libertate din 1848-49 – a formulat istoricul. Heraldistul Szekeres Attila a susţinut o expunere despre stema de pe monument. Heraldistul a prezentat succint cele mai importante aspecte legate de stema mică şi stema mijlocie a Ungariei. Szekeres Attila a precizat: pe obeliscul reabilitat a fost reamplasat vechea stemă mică creată în preajma secolului XIII, însă cu cât mai simplă este o stemă, cu atât mai excepţională este ea. Binecuvântarea a fost rostită de Szabo Lajos, canonic, protopop. Acesta a subliniat: Suntem recunoscători pentru faptul că monumentul se înalţă aici, în centul oraşului, în deplina sa strălucire, semnalând că eroii care au murit pentru libertate, nu şi-au vărsat sângele degeaba – a formulat Szabo Lajos. În cadrul manifestării au evoluat membrii Fanfarei de Tineret Kovats Andras din Reci. Au fost prezenţi şi honvezii detaşamentului de artilerie al Asociaţiei pentru Păstrarea Tradiţiilor Szekely Virtus.

Sursa: Haromszek din 15.03.2018

Steag milenar cadou/ A trăi pentru cauza maghiară

A trăi pentru cauza maghiară În cadrul slujbei religioase de ieri (18.03) de la biserica reformată din strada Lăcrimioare din Sfântu Gheorghe, din însărcinarea premierului Orban Viktor, Nemeth Zsolt, preşedintele comisiei de externe a Parlamentului (ungar), a oferit în dar un steag milenar comunităţii care a împlinit zece ani de la înfiinţare. Steagul oferit în dar este totodată un mesaj către Europa: mai trăim, credem, solidarizăm şi dăinuim – a declarat Nemeth Zsolt. În prezent nu trebuie murim pentru cazul maghiar comun, ci trebuie să trăim, iar visele nu trebuie doar să le crem ci trebuie să acţionăm pentru realizarea acestora – a declarat preotul reformat Bancea Gabor. În discursul său, Nemeth Zsolt a amintit de faptul că în urmă cu 110 ani, în 14.06.1908 la Sfântu Gheorghe a fost inaugurat un steag al tinerilor, steagul de tineret Miko, însemnul colegiului. Cu acea ocazie, Koch Sandor, reprezentantul colegiului romano-catolic din Târgu Secuiesc a declarat: Steagul pretinde credinţă faţă de principiile pe care le reprezintă. Potrivit lui Nemeth Zsolt, înmânarea steagului la Sfântu Gherghe este o continuare a acestui patrimoniu spiritual. Acesta mai semnalează că din vremuri comuniste, relaţia în rândul maghiarilor dintre biserică şi stat s-a reconsiderat. În prezent, în majoritatea fostelor ţări socialiste, statul sprijină bisericile într-o oarecare măsură. Guvernul ungar a recunoscut că valorile purtate de biserică de-a lungul secolelor au devenit din nou de actualitate – a declarat Nemeth. În context mai larg, politicianul a vorbit despre faptul că ordinea socială considerată a fi ideală a ajuns în pericol prin migraţie, sosirea masele de oameni care nu au crescut în Europa au zguduit acea stare socială care a permis viaţa cotidiană, deoarece imigranţii au alte obiceiuri, reguli scrise şi nescrise. Drept răspuns, Europa a început să se gândească la rădăcinile sale, dar acest lucru nu înseamnă că în Parlamentul European de la Bruxelles ar amplasa crucea şi statuia lui Hristos. Momentan ne aflăm încă în faza în care se dă jos statuia lui Hristos şi se interzice purtarea crucii, iar în societate a pornit deja dezgheţul. Europa are nevoie de o renovare internă – a declarat Nemeth Zsolt. El a amintit că reînnoirea a fost şi esenţa reformei protestante în urmă cu 500 de ani. Nemeth a declarat că steagul milenar a fost dăruit comunităţii unui număr de cinci bisericii reformate construite anul trecut în Transilvania deoarece această înmulţire nu este doar un caz de importanţă pentru maghiari, cu şi pentru Europa. Mesaj către Europa: mai trăim, credem, solidarizăm şi dăinuim. Mesajul lui Orban Viktor a fost citit de Nemeth Zsolt. În aceasta, premierul a vorbit cu recunoştinţă despre comunitatea creată în urmă cu zece ani şi a transmis că steagul este semnul solidarităţii naţionale a maghiarilor, pe care îl donează comunităţii cu mesajul că, precum strămoşii noştri, aşa vrem şi noi să trăim în Bazinul Carpatic, în culorile puterii, credinţei şi speranţei.

Sursa: Haromszek din 19.03.2018, autor Fekete Reka

Informare guvernamentală neobişnuită, susţinută în Ţinutul Secuiesc, alături de Lazar Janos / Cine să conducă Ungaria?

Care este miza reprezentată la nivelul politicii naţionale de alegerile parlamentare din 8 aprilie? Cine să conducă Ungaria? Care sunt obiectivele regionale ale Ungariei? Care sunt instrumentele de care dispune Budapesta pentru apărarea drepturilor maghiarimii de dincolo de graniţe? Se pot îmbunătăţi relaţiile ungaro-române într-un interval de timp mai scurt? La astfel de întrebări şi altele similare a răspuns Lazar Janos, ministru conducător al Oficiului Ungar al Premierului, cu ocazia discuţiilor cu presa – aşa-numită informare guvernamentală neobişnuită –, derulată joi, la Sfântu Gheorghe, la care oficialul ungar a participat la invitaţia primarului Antal Arpad. În cele ce urmează spicuim din răspunsurile acestuia formulate la întrebările ziariştilor din Ţinutul Secuiec, grupându-le pe tematici.

Miza alegerilor Lazar Janos: Datorită procedurii simplificate de naturalizare, în ultimii opt ani, numărul maghiarilor care au obţinut cetăţenie ungară a depăşit un milion. Acesta este cel mai important rezultat simbolic obţinut la nivelul politicii naţionale, iar sarcina principală din prezent o constituie asigurarea conţinutului, transferarea pe un nou făgaş a colaborării dintre ţara-mamă şi maghiarimea de dincolo de graniţe. Pe parcursul anilor precedenţi, guvernul ungar a reuşit să contribuie în mod esenţial la păstrarea identităţii comunităţilor maghiare de dincolo de graniţe, dacă în 2009, au fost alocate 9 miliarde de forinţi pentru sprijinirea programelor destinate comunităţilor din afara graniţelor Ungariei, în 2018, această sumă a ajuns la 100 miliarde de forinţi. Marea provocare din următorii patru ani o reprezintă dezvoltarea economiei, edificarea colaborării la nivel economic. Economia României şi a Transilvaniei funcţionează bine, iar prin respectarea reglementărilor europene şi cu acceptul României, Budapesta vrea să contribuie la acest lucru prin sprijinirea întreprinderilor din Transilvania, din Ţinutul Secuiesc. În ceea ce priveşte edificarea naţiunii, Ungaria aspiră să devină centrul regiunii, ca atare Budapesta le oferă tuturor posibilităţi de colaborare bazate pe avantaje, în special că, la nivel european sau global, pe noi, statele din Europa Centrală, ne aşteaptă dispute mult mai serioase decât cele bilaterale, iar în privinţa acestora, interesul nostru real este mai degrabă colaborarea şi nu rivalizarea. Ca să reuşească să-şi valideze cu eficienţă punctul de vedere în cadrul disputelor aflate acum în curs de formare, Ungaria trebuie să fie puternică, însă este nevoie de integrarea deplină şi solidarizarea maghiarilor din Bazinul Carpatic fără să se creeze conflicte ireconciliabile cu statele vecine. Şi acestea trebuie realizate în aşa fel încât pe parcurs să nu cedăm la nimic în ceea ce priveşte apărarea intereselor. Pentru că vedem provocările, în Ucraina Subcarpatică, de exemplu, sau în Croaţia, măsura de vizează MOL, şi vedem ceea ce se petrece în România, hărţuirile comise de autorităţi, procesele-verbale de contravenţie fictive, exercitarea presiunilor, privarea de drepturile lingvistice şi educaţionale – toate acestea sunt imposibil de acceptat, nu poate fi încheiat niciun fel de compromis în această privinţă. Noi suntem proautonomişti, însă cum poate fi realizat acest lucru, depinde nu numai de Budapesta, ci inclusiv de reala situaţie politică română, de raporturile de forţă la nivel european şi de posibilităţile comunităţii maghiare de aici de-aş valida interesele. În concluzie, în Ungaria, miza alegerilor din 8 aprilie este una însemnată, însă acestea au şi o miză regională, adică care va fi calea urmată de Europa Centrală. Fiecare vot acordat, inclusiv votul maghiarilor de dincolo de graniţe, prezintă importanţă, nu în privinţa numărului lor, ci din cauza mizei de care dispun.

– În privinţa unei persoane din Sfântu Gheorghe care dispune de cetăţenie ungară, care este miza alegerilor?

– Aceea că cine va fi persoana care îi va conduce pe maghiari, Orban Viktor sau nu. Pe o latură se află Orban Viktor şi Fidesz. Dar ce se află pe cealaltă latură?

– Există unii pentru care reprezintă o dilemă să devină sau nu cetăţeni cu dublă cetăţenie.

– Este bine dacă omul are în sertar şi un paşaport ungar – este una din învăţămintele din ultimii 170 de ani. Acesta reprezintă un avantaj şi în Europa Occidentală, şi în Europa Centrală, şi în privinţa statutului de antreprenor, dar şi la nivelul apărării drepturilor. Maghiar, român, doi prieteni buni?

– Există şansă pentru îmbunătăţirea relaţiilor ungaro-române?

– În această problemă, opinia elitei politice române este împărţită, există un grup, care colaborează cu plăcere cu Ungaria, în schimb alte forţe urmăresc să menţină tensiunea, aceasta însă nu este în interesul nimănui. La nivelul dreptei politice din Ungaria nu există ideea ca aspectele negative ale relaţiilor ungaro-române să fie folosite în scopuri de politică internă, în schimb, în România, există forţe politice care vor să aplice această chestie. Noi suntem interesaţi de colaborare, tocmai pentru acest motiv este important ca pe lângă atacurile lansate la adresa noastră, să şi putem facem gesturi. Va trece vremea acestor dispute, având în vedere că vom avea alte dispute, mult mai serioase, cu alţii. La fel cum am avut dispute mult mai mari, de exemplu, cu slovacii sau sârbii, şi am reuşit să ne punem în acord interesele. Faptul că am reuşit să colaborăm cu ei demonstrează că îmbunătăţirea relaţiilor ungaro-române nu depinde de Ungaria. Unul din cele mai mari succese obţinute de guvernul Orban Viktor în domeniul politicii externe este acela că reuşeşte să contribuie în mod esenţial la funcţionarea în mod profesionist a ţărilor V4 (Grupul de la Visegrad), şi am reclădit relaţiile cu slovacii şi sârbii.

– Cum stăm în privinţa colaborării economice, dacă în România reprezintă un act de trădare naţională inclusiv faptul că Ungaria ar cumpăra gazul la preţul pieţei?

– În această problemă, Uniunea Europeană ne susţine pe noi, având în vedere că extinderea reţelelor energetice bilaterale reprezintă unul din obiectivele principale ale UE şi Statelor Unite, ca alimentarea cu gaze a Europei Centrale să fie diversificată. România contravine acestui obiectiv dacă adoptă o astfel de atitudine. La graniţa ungaro-română, conducta de gaze nu a fost finalizată pe partea română, însă nu aşa stau lucrurile şi pe partea ungară, ca atare, se vede clar că Ungaria este gata de colaborare. Noi reprezentăm poziţia europeană, politica energetică a UE este ca pe cele două părţi ale hotarelor trebuie construite reţele potrivite pentru furnizarea gazelor naturale şi a energiei. Ungaria şi-a instalat conductele în toate direcţiile.

Stat naţional – Pe noi, maghiarii din România, ne trec fiorii când auzim sintagma de stat naţional, având în vedere că aceasta constituie argumentul adus inclusiv de Bucureşti în problemele vizând minorităţile. Ascunde vreun pericol faptul că se insistă asupra priorităţii statelor naţionale?

– Contează care este contextul în care este validată competenţa de stat naţional, pentru că există probleme esenţiale, chiar dacă nu unele legate de drepturile omului, dar aparţinătoare acestei categorii. Există un subiect de dispută: ce include autodeterminarea, suveranitatea. La Gyula, de exemplu, nu se revoltă nimeni din cauza arborării drapelului român în ziua naţională a românilor. În probleme de ordin economic, demografic sau cele privind imigraţia devine însă mult mai important interesul care ne leagă, decât aspectul care ne separă. La nivelul Uniunii Europene, există trei-patru probleme în care colaborarea e mai importantă.

– Care sunt instrumentele de care dispune Budapesta pentru apărarea intereselor în astfel de cazuri?

– Unul din instrumente provine din naturalizare: nu-i acelaşi lucru dacă revendicăm drepturi minoritare sau dacă ne apărăm pur şi simplu proprii cetăţeni. Dacă un cetăţean ungar este supus unui atac, statul ungar are obligaţia să-l apere. Dacă comunitatea maghiară este privată de drepturi, statul ungar trebuie să adopte cea mai fermă poziţie posibilă, şi acest guvern va şi proceda ca atare. Dacă ne uităm, de exemplu, la Ucraina Subcarpatică şi legea educaţiei cu caracterul ei de privare de drepturi, Ungaria a recurs la soluţia să-şi valideze interesele la nivelul funcţionării NATO. În cazul statelor din cadrul Uniunii Europene, disputele pot fi soluţionate nu numai prin intermediul relaţiilor bilaterale, ci au acestea şi o scenă europeană, aici se decid multe lucruri – o chestie ce poate fi avantajoasă, dar poate deveni şi dezavantajoasă.

Stoparea emigrării – Guvernul ungar insistă să ajute maghiarimea din Transilvania, maghiarimea de dincolo de graniţe, prin programe economice, confesionale. Aveţi şi un program, eventual o strategie elaborată împreună cu conducătorii locali, care să stopeze emigrarea?

– Ca să putem ajuta, economia ungară trebuie să fie una puternică. Există azi o creştere economică care asigură posibilitatea mobilizării resurselor necesare în acest sens. Contează şi din acest punct de vedere cine va conduce ţara, deoarece, dacă aceasta este în faliment din punct de vedere economic, este exclus şi ajutorul. Un alt aspect al problemei… În fiecare ţară situaţia diferă, trebuie derulate alte programe în fiecare, în aşa fel încât să nu fie excluse de reglementările europene sau cele ale statelor naţionale. Guvernul sârb, de exemplu, a sprijinit demararea în Voivodina a unui program de 60 milioane de forinţi. Trebuie găsite formele pe care România nu le poate împiedica pe cale administrativă, şi care sunt transfrontaliere. Noi, cei din guvernul din Budapesta, susţinem 95% din ideile lansate, indiferent dacă e vorba de reabilitarea sau construirea grădiniţelor sau şcolilor. Noi lucrăm în colaborare cu biserica reformată maghiară, revenindu-i un rol decisiv episcopiei reformate din Cluj. În ceea ce priveşte migraţia în cadrul UE, trebuie să menţionez: în 2002 am aderat la uniune ca să devină posibilă libera circulaţie a forţei de muncă. Nu este nimic rău în faptul că un tânăr pleacă să studieze, să acumuleze experienţă, să strângă bani, însă există un punct la care nu poate renunţa niciodată, adică să se întoarcă acasă.

Sursa: Haromszek din 19.03.2018, autori Farcadi Botond / Farkas Reka

Circul drapelelor arborate cu prilejul sărbătorii / Criza de furie a prefectului continuă

În decurs de două zile, prefectul Sebastian Cucu a decis pentru a doua oară să se aplice amenda maximă permisă de lege în cazul primarilor din Sfântu Gheorghe şi Târgu Secuiesc, aceştia fiind împovăraţi cu suma de câte de 10.000 de lei. Celor doi edili le-au fost înmânate, pe 15 martie–  sărbătoarea naţională a maghiarilor –, noile procese verbale vizând amenda de câte 5.000 de lei, de data aceasta motivul fiind acela că, în ziua de sărbătoare, drapelul oficial al României nu a fost arborat lângă drapelul Ungariei în acelaşi număr de exemplar în care flutura acesta din urmă. Administraţiile publice locale vor apela la instanţă. Instanţa Prefectului a omis de data aceasta să informeze şi presa despre decizia adoptată, a apărut doar pe site-ul instituţiei un comunicat succint, în care se semnalează că nici la Sfântu Gheorghe şi nici la Târgu Secuiesc nu au fost respectate prevederile legii nr. 75/1994 privind arborarea drapelelor, fiind omisă arborarea drapelului statului român lângă drapelul Ungariei, ale cărui exemplare puteau fi văzute în mai multe locuri din centrul oraşului în ziua de 15 martie, ca atare, primarii Antal Arpad şi Bokor Tibor au fost amendaţi cu câte 5.000 de lei. Argumentul adus de prefect este şi acum acela că, potrivit legii referitoare la utilizarea drapelelor şi a simbolurilor, pe instituţiile publice şi în spaţii publice, drapelul unei alte ţări poate fi arborat doar împreună cu drapelul României. Încălcarea legii aferente reprezintă o contravenţie, pentru care pot fi aplicate sancţiuni pecuniare în valoare între 2.500 şi 5.000 de lei. Procesul-verbal de contravenţie completat de prefectul Sebastian Cucu, având numărul de înregistrare 4, care dispune aplicarea amenzii maxime, a sosit ieri, la orele dimineţii, la sediul primăriei din Târgu Secuiesc. Potrivit lui Bokor Tibor, motivarea aplicării amenzii, formulată de prefectură, reprezintă o minciună uriaşă şi inducere în eroare. Pe stâlpii de electricitate din Piaţa Gabor Aron au fluturat drapelele secuieşti, respectiv drapelele în culorile roşu-alb-verde, simboluri ale întregii naţiuni maghiare, şi nu drapelul oficial al Ungariei. Lângă statuia lui Gabor Aron, a fluturat şi tricolorul român alături de drapelele ungar şi secuiesc, respectiv drapelul oraşului breslelor şi cel al Uniunii Europene. Conform informaţiilor pe care le-am obţinut, în urma procesului-verbal de contravenţie întocmit recent, dar şi a celui remis cu o zi înainte, edilul oraşului va sesiza judecătoria din Târgu Secueisc. Primarul Antal Arpad a semnalat deja în 14 martie că amenda aplicată prima oară, din cauza nearborării drapelului român, o va ataca în instanţă. Răspunzând solicitării noastre, Sztakics Eva, viceprimarul din Sfântu Gheorghe, a precizat că procesul-verbal emis de prefectură a sosit şi la sediul administraţiei locale din reşedinţa de judeţ. Deşi nu s-a ajuns încă la o decizie cu privire la amenda cealaltă, este clar că nu vor fi dispuşi să arunce pe geam banii publici, ca atare, probabil vor apela la instanţă şi în acest caz. Primarul Antal Arpad ne-a confirmat ulterior: vor sesiza instanţa şi cu privire la cea de-a doua amendă.

Sursa: Haromszek din 19.03.2018, autori Iochom Istvan / Nagy D. Istvan

Statutul autonomiei Ţinutului Secuiesc / Respins în comisie

Proiectul de lege privind autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc, elaborat de Consiliul Naţional Secuiesc (CNS) şi înaintat în decembrie anul trecut de către deputatul de Covasna Kulcsar-Terza Jozsef, a primit ieri aviz negativ din partea Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului din cadrul Camerei Deputaţilor, documentul fiind propus spre respingere. În aprecierea lui Kulcsar-Terza Jozsef, în cadrul şedinţei a putut fi remarcată clar intenţia de a mătura proiectul de pe masă, la fel cum era clar şi faptul că legislatorii nu cunosc iniţiativa, tocmai pentru acest motiv este în mod deosebit nevoie de dialog, şi astfel de ocazii creează şanse pentru demararea acestuia. Izsak Balazs, preşedintele CNS – prezent la şedinţă la invitaţia deputatului –, nu a rămas surprins de decizia adoptată. Acesta a calificat disputa de ieri ca fiind un punct de cotitură în lupta îndelungată şi trudnică pentru autonomie, având în vedere că datorită ei a devenit clară existenţa în problema respectivă a două poziţii marcante şi pe deplin opuse, la fel cum s-a clarificat şi faptul că nu este dată deocamdată nici posibilitatea de dialog. În alocuţiunea sa, Kulcsar-Terza Jozsef a atras atenţia membrilor comisiei asupra faptului că maghiarii şi secuii din Transilvania pe care îi reprezintă respectă limba română, limba oficială a statului, imnul naţional al României, precum şi sărbătoarea naţională a acestei, adică ziua de 1 decembrie, şi, având în vedere că şi secuimea dispune de simboluri proprii, îi pretinde acelaşi lucru – în baza principiului reciprocităţii – şi comunităţii române. Kulcsar-Terza Jozsef a amintit de promisiunile neîndeplinite vizând autodeterminarea comunităţilor etnice, cuprinse în proclamaţia din 1918 de la Alba Iulia, care împlineşte anul acesta 100 de ani, subliniind: comunitatea secuilor aşteaptă şi pretinde în continuare îndeplinirea acestora. În încheiere, deputatul a menţionat: autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc nu înseamnă modificarea graniţelor ţării şi, ca atare, nu este împotriva suveranităţii şi unităţii teritoriale a României. În cadrul dezbaterii în comisie, i s-a dat cuvântul şi lui Izsak Balazs, preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc, elaboratorul statutului autonomiei. În alocuţiunea sa, liderul CNS a încercat să infirme argumentele din raportul comisiei legislative, precizând: autonomia teritorială nu înseamnă separare, Ţinutul Secuiesc autonom ar fi o unitate administrativă a României dispunând de un surplus de drepturi care slujesc dăinuirea comunităţii naţionale indigene. Răspunzând solicitării noastre, Izsak Balazs a precizat: intervalul scurt de timp- stabilit de preşedintele comisiei – nu a asigurat posibilitate pentru prezentarea amănunţită a poziţiei lor, însă aceasta a fost formulată şi înaintată în scris. În cadrul şedinţei, cei doi membri sub culorile UDMR ai comisiei pentru administraţie publică, Csoma Botond şi Marton Arpad, liderul fracţiunii, prezent în locul lui Seres Denes, membru al comisiei, au argumentat în favoarea proiectului. Csoma Botond a precizat: autonomia este o dorinţă legitimă a secuilor, proiectul de lege nu este unul antiromânesc, nu vizează fărâmiţarea ţării şi insistă asupra restabilirii încrederii reciproce. Marton Arpad a recunoscut că noţiunile din domeniul administraţiei publice – scaunele istorice secuieşti – utilizate în proiectul de statut elaborat de CNS nu corespund constituţiei în vigoare, motiv pentru care a propus ca membrii comisiei de specialitate să supună dezbaterii proiectul şi, unde este nevoie, să includă propuneri de modificare. În replică, Florin-Caludiu Roman, preşedintele comisiei, care nu a fost de acord cu dezbaterea pe articole a proiectului, a propus plenului camerei deputaţilor să respingă întreg proiectul. Propunerea preşedintelui comisiei a fost susţinută de fiecare din cei 21 de membri de naţionalitate română, doar cei doi membri sub culorile UDMR au votat împotriva acesteia. Potrivit lui Izsak Balazs, acest demers a clarificat faptul că membrii comisiei au exclus din start posibilitatea dialogului. Răspunzând solicitării noastre, Kulcsar-Terza Jozsef a precizat: nu a rămas surprins de atitudinea manifestată de Florin-Claudiu Roman, având în vedere că acesta este unul din vociferatorii naţionalişti, cu manifestări antimaghiare din cadrul PNL, şi era clar că membrii de naţionalitate română ar exclude chiar şi posibilitatea derulării disputei. Întrebat fiind despre şansa de care dispune proiectul în urma celor întâmplate, deputatul a opinat că nu crede că oricine care se gândeşte în mod realist ar fi crezut că vor repurta succes la prima încercare, însă datorită înaintării în parlament a proiectului s-a produs măcar o oarecare schimbare, s-a creat şansă pentru dialog. În ceea ce priveşte soarta proiectului, deputatul a menţionat: vor merge mai departe, urmează alte două comisii – comisia pentru drepturile omului şi problemele minorităţilor naţionale, respectiv comisia juridică –, unde vor să-şi prezinte şi alte argumente.

Sursa: Haromszek din 21.03.2018, autor Nagy D. Istvan

Românii trebuie informaţi despre esenţa autonomiei

După trei luni de la înaintarea în Parlament a propunerii de lege privind autonomia Ţinutului Secuiesc, comisia parlamentară pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a inclus-o pe ordinea de zi, după care a respins-o. La şedinţă a fost prezent în calitate de invitat deputatul Kulcsar Terza Jozsef cu care am discutat, la Sfântu Gheorghe, despre cele întâmplate.

– Cum este să reprezinţi cauza autonomiei Ţinutului Secuiesc într-un mediu plin de prejudecăţi?

– Foarte greu, dar m-am aşteptat să fie mult mai greu. Preşedintele comisiei a fost liberalul Florin Roman, unul dintre cei mai virulenţi reprezentanţi ai cauzelor naţionale româneşti, care nu ar fi o problemă dacă în cazul lui acest lucru nu ar fi dat într-un antimaghiarism cronic. De această dată însă a condus şedinţa în mod cinstit. El a fost cel care nu a permis ca spiritele să se dezlănţuie, lucru care s-ar fi putut întâmpla.

– Din ce motiv?

– Unii dintre colegi a luat în nume de rău că am considerat că ziua de 1 Decembrie nu este sărbătoarea noastră.

– Cum a decurs şedinţa?

– În cuvântarea mea a arătat că noi secui-maghiarii ţinem la limba, obiceiurile, simbolurile, imnurile noastre şi suntem mândrii de originile noastre. Respectăm limba română, simbolurile, imnul şi sărbătorile naţionale româneşti, dar ne aşteptăm ca acest respect să fie reciproc.

– Cum evaluaţi cele întâmplate?

– În pofida refuzului, consider că includerea autonomiei Ţinutului Secuiesc pe ordinea de zi şi participarea reprezentanţilor UDMR la şedinţă este un pas înainte.

– Pot fi trase concluzii?

– Da: în cauzele naţionale este nevoie de solidaritate. Trebuie să urmăm exemplul românilor, deoarece în problemele care vizează naţiunea, partidele lor se strâng şi reprezintă un punct de vedere unitar. Totodată a reieşit că deputaţii majoritari nu cunosc esenţa autonomiei. Din acest motiv consider că sarcina noastră primordială este să-i informăm.

Sursa: Szekely Hirmondo din 22.03.2018, autor Bedo Zoltan

Iniţiativă europeană pentru protecţia minorităţilor / Cauza noastră naţională comună

Preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, a cerut, împreună cu primarii din judeţul Covasna, sprijin din partea judeţelor şi localităţilor înfrăţite în vederea strângerii celor 1 milion de semnături necesare validării iniţiativei europene pentru protecţia minorităţilor. Edilii au apelat, prin intermediul unei scrisori, la conducătorii din 141 de judeţe şi localităţi înfrăţite din Ungaria şi Slovacia, solicitându-le să-i sprijine pe maghiarii din Transilvania şi să strângă semnături de susţinere în cadrul propriilor comunităţi – a informat ieri administraţia judeţeană. Scopul nostru este asigurarea protecţiei la nivel european pentru minorităţile naţionale indigene. Am strâns deja 277.500 de semnături în Transilvania, însă este nevoie de mai multe. Ar putea reprezenta o importanţă deosebită în privinţa cauzei noastre naţionale dacă printre susţinătorii noştri s-ar număra şi locuitorii din judeţele şi localităţile înfrăţite – a precizat în scrisoare Tamas Sandor, preşedintele consiliului judeţean. În majoritatea aşezărilor înfrăţite a demarat deja acţiunea de strângere a semnăturilor, în altele, acum a început să i se acorde o atenţie mai deosebită problemei respective – a menţionat edilul.

Sursa: Haromszek din 22.03.2018

Un alt nu statutului autonomiei

Proiectul de lege privind autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc a primit ieri aviz negativ din partea comisiei pentru drepturile omului din Camera Deputaţilor – în mod oarecum surprinzător, conform rezultatelor votului, respingerea nu era atât de categorică ca acum o săptămână, cu ocazia şedinţei comisiei pentru administraţie publică. De data aceasta, proiectul a fost susţinut de Benko Erika şi Kulcsar Terza-Jozsef, cei doi membri de naţionalitate maghiară ai comisiei pentru drepturile omului, alţi doi membri – un deputat liberal şi celălalt, membru al Uniunii Salvaţi România – au votat împotrivă, iar trei membri – doi parlamentari social-democraţi şi reprezentantul minorităţilor naţionale – s-au abţinut. Se preconizează ca proiectul să fie supus astăzi votului plenului Camerei Deputaţilor. Argumentând în favoarea proiectului de lege, Benko Erika, membru al comisiei pentru drepturile omului, a precizat: În Europa secolului XXI, regionalismul este o realitate sociologică, economică şi politică, şi cu acest lucru va trebui să se confrunte la un moment dat şi România. Chiar dacă statutul autonomiei Ţinutului Secuiesc va eşua în plenul Parlamentului, tot va veni vremea în care pretenţia secuimii la autonomie va trebui abordată în esenţă. Potrivit comunicatului emis de biroul de presă al deputatului, Benko Erika a evidenţiat că, în secolul XXI, preconizata autonomie a Ţinutului Secuiesc înseamnă trei lucruri simple şi uşor de înţeles: descentralizare reală, autonomie financiară de sferă largă, respectiv acceptarea limbii maghiare ca fiind limbă oficială, pe lângă cea română, în Ţinutul Secuiesc. Descentralizarea reală aduce deciziile mai aproape de cetăţeni. Există o serie de probleme asupra cărora deciziile trebuie adoptate, în interesul eficienţei, la nivel local, şi nu la Bucureşti, ţinând cont de interesele locale. Autonomia mai înseamnă şi faptul că majoritatea impozitelor locale ar rămâne în regiune, iar autorităţile le-ar putea folosi pentru realizarea proiectelor şi investiţiilor locale – a formulat Benko Erika, adăugând: toate acestea ar fi bine venite în toate judeţele din ţară. Potrivit deputatului, singura diferenţă faţă de restul regiunilor ar fi introducerea limbii maghiare, pe lângă limba română, ca cea de-a doua limbă regională oficială. Având în vedere că limba maghiară este de facto una din limbile folosite în regiune, nu este nimic senzaţional – în opinia lui Benko – în respectiva propunere, o situaţie de facto s-ar transforma într-una de iure. Benko Erika a subliniat: este conştientă de numeroasele temeri pe care le au membrii comunităţii maghiare în privinţa autonomiei, însă este convinsă că aceste îngrijorări sunt neîntemeiate. Autonomia Ţinutului Secuiesc poate fi înfăptuită doar prin dialog, printr-un consens social şi politic, şi, evident, în cazul înfiinţării sale, va rămâne parte integrantă a României, nici nu se ridică problema secesiunii. Kulcsar-Terza Jozsef, cel care a înaintat statutul parlamentului, a precizat pentru Haromszek: pe parcursul dezbaterii, a argumentat, între altele, şi prin faptul că, în Parlamentul de la Bucureşti, unii vorbesc despre modificarea hotarelor – insistând asupra unirii cu Republica Moldova –, în schimb, autonomia nu presupune aşa ceva, ea înseamnă autodeterminare în cadrul hotarelor ţării. Kulcsar a apreciat însă în mod pozitiv disputa derulată: toţi trei – Benko Erika, el personal şi Izsak Balazs, preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc, prezent în calitate de invitat – şi-au putut exprima opiniile, au avut ocazia să argumenteze în mod liber, au avut posibilitatea să răspundă inclusiv la întrebările ridicate (n.r. – de exemplu, referitoare la statutul limbii oficiale regionale), fiind o surpriză plăcută chiar şi rezultatul votului. Toate acestea demonstrează că înaintarea proiectului a fost o decizie bună, având în vedere că în democraţia parlamentară este un lucru normal ca la nivelul organismului legislativ să se lanseze disputa pe marginea unui proiect. În urma evenimentelor din comisii, pentru el a devenit clar că legislatorii români nu prea înţeleg ce înseamnă autonomia, există temeri faţă de ea, însă disputa poate ajuta în eliminarea dubiilor. Un aspect pozitiv este şi acela că s-a format solidaritatea maghiară în interesul cauzei respective, având în vedere că UDMR, PCM şi Consiliul Naţional Secuiesc susţin în mod unitar proiectul, au oferit un exempplu, şi o atitudine de acet gen pretinde şi cu ocazia votului final preconizat să aibă loc miercuri, în plenul Camerei Deputaţilor. Izsak Balazs, preşedintele CNS, a vorbit pentru MTI despre dezbaterea în comisie, precizând: a infirmat acuzaţia potrivit căreia proiectul de lege ar viza autonomia pe criterii etnice. Nu este adevărat. În Europa, unde funcţionează autonomii teritoriale, nu este folosită această expresie. Toţi cei care populează regiunea sunt în mod egal beneficiarii autonomiei teritoriale. Liderul CNS şi-a confirmat poziţia exprimată anterior: nu are iluzii în ceea ce priveşte soarta proiectului, însă consideră drept un progres faptul că, pe parcursul disputei, a fost lansat un oarecare dialog în scris despre autonomia Ţinutului Secuiesc.

Sursa: Haromszek din 28.03.2018, autor Farcadi Botond

Abuzuri de putere, comise de prefecţi / Luare la rost, iniţiată de civili

Asociaţia de Protecţie Juridică Maghiară din România cu sediul la Odorheiu Secuiesc intenţionează să apeleze la căi juridice din cauza abuzurilor de putere comise în special de prefecţii din Ţinutul Secuiesc. Potrivit lui Szilagyi Istvan, jurist specializat în probleme privind minorităţile, preşedintele organizaţiei, urmează să fie înaintate plângeri penale împotriva prefecţilor din judeţele Harghita, Covasna şi Mureş. Organizaţia civilă îşi anunţă această intenţie printr-un comunicat. Semnatarii precizează: în urma evenimentelor din ultimele luni a devenit clar că prefecţii din judeţele secuieşti îşi depăşesc serios atribuţiile şi comit abuzuri de putere, sau tocmai prin pasivitatea lor generează dezamăgiri, aplicând dublul etalon faţă de maghiarimea din Transilvania, indiferent dacă este vorba de utilizarea limbii sau a simbolurilor, sau tocmai despre libertatea de opinie. Pentru confirmarea propriilor constatări, semnatarii pomenesc de mai multe exemple, cum este, de exemplu, cazul din judeţul Mureş, unde prefectul a atacat din nou amplasarea în Târgu Mureş a indicatoarelor bilingve cu denumirea străzilor, prin procesele intentate acesta împiedică de fapt autorităţile locale în aplicarea convenţiilor europene pentru protecţia minorităţilor, care susţin bilingvismul. Un alt exemplu adus îl reprezintă gesturile prefecţilor din judeţele Covasna şi Harghita, care, în contextul sărbătorii din ziua de 15 martie, invocată în mod eronat – în opinia semnatarilor – interdicţiile stabilite în legea privind utilizarea drapelului ţării. Nu este adevărat că maghiarimea foloseşte în mod ilegal drapelul unei ţări străine, este vorba de propriile simboluri naţionale, având dreptul să le utilizeze în special cu ocazia sărbătorilor – formulează semnatarii. Juristul Szilagyi Istvan consideră că rea-credinţa şi abuzurile de putere comise de prefecţii din judeţele populate de maghiari sunt evidente, motiv pentru care asociaţia va depune plângere penală împotriva reprezentanţilor pe plan local ai Guvernului. În încheiere, Szilagyi Istvan aminteşte de prefecţii din judeţele Braşov şi Timiş în contextul declaraţiilor clar revizioniste aprobate, săptămânile trecute, de administraţiile publice din judeţele Braşov şi Timiş, declaraţii prin care e exprimată susţinerea unirii României cu Republica Moldova.

Sursa: Haromszek din 29.03.2018, autor Nagy D. Istvan

Au fost inaugurate drapele secuieşti

Cu ajutorul Consiliului Naţional Secuiesc și al filialei acestuia din Sfântu Gheorghe şi cu sprijinul juridic al Asociației Siculitas şi al Fondului Bethlen Gabor, au sosit la Sfântu Gheorghe 25 de drapele secuiești, cu suporturi şi cu tije înalte de 6 metri. Ele le vor fi oferite comunităților bisericești. Drapelele secuiești vor fi montate în fața bisericilor fără să fie nevoie de autorizație de construcție, deoarece suporturile vor fi mobile. S-a creat un fel de întrecere, ceea ce arată că fiecare comunitate păstrează în suflet simbolurile, iar reprezentarea acestora este importantă. Primul drapel a fost montat, fără o festivitate aparte, în curtea Casei comunitare Emmas din Reci. Drapelele au fost sfințite în localitățile Chichiș, Ozun, Zoltan, Moacșa, Eresteghin și Malnaș. Gazda Zoltan, preşedintele CNS Sfântu Gheorghe

Sursa: Haromszek din 04.04.2018

Îl susțin pe Dabis Attila

Izsak Balazs, președintele Consiliului Naţional Secuiesc, a confirmat statutul de însărcinat pentru relaţii externe al lui Dabis Attila, după ce poliţia română de frontieră i-a interzis accesul în România, invocând motive neprecizate, de siguranță națională. Prin intermediul unui comunicat, președintele CNS a calificat drept nefondată, ilegală și anticonstituțională interdicția impusă lui Dabis Attila. El a mai precizat că Dabiş a reprezentat la nivel internațional aspirația autonomistă a Ţinutului Secuiesc, în baza deciziei CNS şi prin mandatare din partea președintelui consiliului. Şi-a exprimat convingerea că toate acţiunile şi inițiativele lui Dabis respectă normele dreptului internațional și nu încalcă sub nici o formă ordinea constituțională a României. In opinia lui Izsak Balazs, aceste acţiuni au ajutat autoritățile române să se detașeze de trecutul securist, de moștenirea păguboasă și păcătoasă pe care a lăsat-o în urmă dictatura ceaușistă. Izsak Balazs a comunicat că în numele CNS, îl mandatează pe Dabis Attila să reprezinte ca şi până acum aspirațiile autonomiste ale Ţinutului Secuiesc la forurile internaționale și să vorbească despre toate acele lezări de drepturi care afectează comunitatea secuiască. Președintele CNS a mai spus că vor face tot posibilul pentru ca demersul legal iniţiat de Dabis Attila să fie unul reușit, iar însărcinatul pentru relaţii externe să poată fi salutat în Ţinutul Secuiesc în cel mai scurt timp posibil.

Sursa: Haromszek din 05.04.2018

Centrul European de Studii Covasna – Harghita

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*