Institutul Wiesel este, fără doar și poate, un organism inchizitoriu care activează pe teritoriul României de mai bine de un deceniu în condiții ilegale. Întemeiat în scopul studierii unui „Holocaust” închipuit din România, institutul funcționează paralel cu a treia putere în stat, adică justiția. Regulile de desfășurare a Institutului încalcă flagrant Constituția țării și CARTA DREPTURILOR OMULUI, fiindcă reprezentanții acestei fundații reclamă în mod abuziv istoria și tradițiile României mergând până în punctul de a cere autorităților statului să interzică anumite personalități istorice și culturale.
Dacă vă întrebați cine este Alexandru Florian și de ce se manifestă cu atâta ură această jalnică slugă a cercurilor sioniste, atunci trebuie să știți că el este nimeni altul decât fiul propagandistului stalinist, Radu Florian. Desigur, ca și în cazul lui Vladimir Tismăneanu, fiu de comuniști nevolnici, Alexandru Florian omite să vorbească despre activitatea prodigioasă de propagandist comunist a tatălui său, un lacheu perfid, anti-român până în măduva oaselor ca și progenitura sa. Mincinos, insinuant, duplicitar, oportunist și cu grave probleme de personalitate, directorul institutului dorește cu orice preț să scoată din avatarul culturii românești personalități marante care s-au manifestat în perioada interbelică: Mircea Eliade, Constantin Noica, Emil Cioran, Radu Gyr, Petre Țuțea, Mircea Vulcănescu, pe motivul apartenenței lor la mișcarea legionară. Câtă ipocrizenie din partea acestui „intrus venetic”, să înfiereze trecutul legionarilor, trecând cu vederea abominabilele crime ale tovarășilor săi comunisti din România în prima perioadă de la instalare.
Institutul Wiesel nu are ce căuta pe teritoriul României din moment ce țara noastră nu a fost implicată în Holocaust și, mai mult decât atât, personajul care poartă numele institutului, Ellie Wiesel, a fost dovedit ca escroc de către Samuel Jakubowitz care pretinde că E. Wiesel nu este LAZAR WIESEL, cel cu care a împărțit camera în lagăr, și că acesta i-a furat identitatea, pozând în postura de victimă căzută pradă torturilor din campusurile naziste. Șarlatanul Ellie Wiesel s-a ales cu un premiu Nobel și cu urmașii care culeg roadele faimei sale fabricate, escrocând în continuare țări cu conducători lispiți de demnitate, precum România, aflată de un timp îndelungat la tagma jefuitorilor.
Uns cu toate „mirodeniile” de către trioul fesenist Ion Iliescu, Petre Roman, Adrian Năstase, defunctul Wiesel a primit încă din anii `90 undă verde pentru a estorca Statul Român de bani, pretextând existența unui Holocaust pe teritoriul țării noastre, niciodată dovedit. Săpând fervent la temelia românismului, institutul își găsește sprijin în persoana fostului co-președinte USL Crin Antonescu și a președintelui țării, Klaus Johannis, care, fără nici o restriște, acceptă să promulge LEGEA 217/2015, o lege aberantă care intră în contradicție cu art. 29 din Constituție, care stipulează dreptul la libertatea gândirii și a opiniei, ori, această lege reprezintă un atac direct la libera exprimare. Mai nou, zelosul apărător al semitismului, Alexandru Florina, a găsit de cuviință să intervină în anumite chestiuni legate de aniversarea CENTENARULUI, cerând cu insistență renunțarea la inițiativa organizatorilor de a edita pe timbrul poștal chipul primului Patriarh al B.O.R, Miron Cristea. În nici o altă țară din Europa, nu există vreun asemenea institut fantomă care a căpătat acreditarea de a funcționa cu ajutorul și complicitatea autorităților din vârful statului.
Pseudo-intelectuali de genul lui A. Florian, H. Patapievici, L. Boia și alți detractori ai românismului se bucură de sprijinul celor care ar trebui să apere și să conserve patrimoniul istorico-cultural al României. Din cauza acestor urmași ai stalinismului, travestiți în apărători ai drepturilor democratice, personalitățile istorice, de cultură, simbolurile noastre naționale și demnitatea ne sunt batjocorite. După opinia lor absurdă, marele poet Mihai Eminescu nu mai este de actualitate, așa că trebuie exclus din manualele școlare…. Mareșalul Ion Antonescu nu are dreptul la reabilitare, fiindcă a îndrăznit să înfrunte stalinismul trecând granița mai departe decât s-ar fi prevăzut, răzbunând astfel sângele bieților români care au fost măcelăriți cu cruzime de către evreii sovietici pe timpul evacuării forțate din teritoriile românești în 1940. Avram Iancu este considerat un terorist și din acest motiv au decis dărâmarea statuilor care-l reprezintă. În cazul adulării conducătorului Micării Legionare, Corneliu Zelea Codreanu, considerat un extremist periculos, este pasibilă pedepasa cu închisoarea. Evreii komiterniști Ana Pauker și Alexandru Nicolski, cei care au ordonat arestarea, anchetarea și torturarea a trei milioane de români în odioasele închisori comuniste, nu intră în calculul acestor inchizitori ticăloși care pretind existența nazismului în orice fel de manifestare a patriotismului.
De aici se înțelege faptul că înființarea Institutului E. Wiesel nu a fost un demers pur întâmplător, scopul creării lui a avut în prim plan punerea în practică a unor puncte din agenda globalizării, mai precis destrămarea sentimentului de apartenență la valorile tradițional-culturale ale cetățenilor, fiindcă, în fapt, curentele promovate și inoculate de către ei mentalului colectiv, induc o stare de înjosire și desconsiderare a originii și condiției umane a individului aparținător unui sistem real de valori.
Lasă un răspuns