Ce carte grea şi rea!

Mult prea simpluţă doamnă Andronescu! Din întâmplătorul fapt că aveţi numele de familie ca al tatălui meu (numit el Andronache Badiu, secretar de primărie într-un sat din Bărăgan, căruia mama-i spunea, pe când căzuse în patima beţiei:„Andronescule… când te mai faci tu bine?!”) vin şi vă pun câteva întrebări, ca de la profesor la profesor…

Aţi chibzuit suficient, ca timp, atunci când aţi luat hotărârea să intraţi în politică, alegând tocmai acel partid inerţial privind viziunea asupra societăţii umane, în genral, şi faptele petrecute 42 de ani, cât a durat experimentul marxist în România, creat şi păstorit de această grupare nefastă de trădători de Neam şi Ţară către ocupantul sovietic?… Aţi cunoscut, din experienţă personală, a domniei voastre, a familiei şi a  prietenilor ce a însemnat comunismul  la noi, în casă, în suflet şi în întregul neam? Aţi prins, din materiile de la facultate, numite ele economia politică şi socialismul ştiinţific, esenţa socio-umană, filozofică şi ideologică a social democraţiei, a socialismului şi apoi a comunismului, ca etape de distrugere a felului de viaţă al omului şi introducerea cu forţa brutală a BINELUI adus de o dictatură sagace şi neiertătoare? Aţi prins, în calitate de profesor al unei ştiinţe exacte, cum era structurat sistemul de învăţâmânt în dictatură şi care fusese până atunci sistemul organizatoric şi spiritual  al învăţământului românesc?

Aţi avut cunoştinţă de existenţa înaintaşului nostru, profesorul Spiru Haret, care n-a fost de ştiinţe umaniste, ca şi domnia ta, şi totuşi, UMANISMUL i-a fost esenţa de gândire în sistemul de formare a generaţiilor viitoare, neuitând să amintească un deziderat simplu dar cel mai profund şi indubitabil, când a formulat zicerea: „Cum este şcoala azi, aşa va fi ţara mâine”… „Invăţătorii şi preoţii sunt chemaţi să reilumineze neamul”?…

Aţi simţit că între colegii domniei tale de partid majoritatea sunt atei şi au o evidentă indiferenţă faţă de bisericile existente azi la noi? Găsiţi că are vreo importanţă faptul că un ministru crede sau nu în ceva, în afară de aceiaşi „viziune” materialist-concretă -„pragmatică” – a tuturor celor care alcătuiesc acest partid?

Este PSD urmaşul direct, privind structura umană, felul de organizare şi de exprimare a partidului comunist din România?

Ştiţi care este starea concretă a corpului de învăţători şi profesori din ţară, cu precădere a celor din comune şi din cătune?… Câţi au studiile necesare acestei deosebite îndeletniciri umane şi mai ales câţi au CHEMAREA sau talentul necesar exercitării zilnice a acestui act, uneori de esenţă magică?

Aţi ajuns, pănă acum, să vă daţi seama de CE TREBUIE FĂCUT IMEDIAT pentru ca programa analitică şi comportamentul în şcoala de azi să redevină la ceea ce a fost până la nefasta reformă a învăţământului din 1949? Are vreo însemnătate uniforma şcolară, în vederea reînvierii mândriei locale a şcolii respective şi a ordinii ce trebuie readusă în sistemul nostru de învăţământ?

Aţi observat dacă acei doi oameni care v-au dirijat și vă dirijează și acum, ca preşedinţi ai celor două camere legislative, înţeleg prioritatea învăţământului şi a culturii, înaintea chiar a acelora economice şi chiar militare, deşi şi armata intră în acest sistem?

Credeţi că un om de formaţie structurală, adâncă, marxist-leninistă, cum este Ion Iliescu, poate vreodată să întoarcă România la ea însăşi; dar o femeie simpluţă, fostă de două ori chiar ministru al marelui sistem de învăţământ naţional, a înţeles de ce-i trebuie României azi, pentru a nu mai fi ciuca loviturilor dure a ţărilor avansate, prin firescul lor din învăţământ, din Europa şi Canada cu Statele Unite şi ţara este atât de tulburată spiritual?

Vă imaginaţi cum veţi fi etichetată, în istorie, după încheierea ciclului biologic, când, iacătă, nici după 28 de ani ŢARA nu ştie, prin sistemul de învăţământ actual, ce a păţit omul în experimentul marxist, al celor 46 de închisori şi 72 de lagăre de muncă forţată, în care au fost duşi cu parul aproape trei milioane de oameni cu viziune clară, recte aproape întreaga intelectualitate pregătită ani de zile în România Mare, din care  jumătate nu s-au mai întors niciodată acasă?

Eu, autorul acestor întrebări, care mă macină la bătrânețe, în anul 1952 , când eram ofiţer de MAI (ziarist în presa acestui minister), mi-am cerut demisia, când am văzut cum se fac arestările de ţărani care nu admi-teau a depune cerere de intrarea în ceape… Are cineva, dintre colegii domniei tale, tăria  să-şi dea demisia din PSD, din simpla înţelegere a inutilităţii pentru Neam, Ţară, Europa şi Istorie a acestui  partid care şi-a epuizat existenţa şi necesitatea istorică?…

Dar domnia ta?!? Care aţi jucat această CARTE GREA ŞI REA din istoria noastră nefericită?!

Un răspuns la Ce carte grea şi rea!

  1. Iulica TENEA spune:

    Foarte frumos. . .

    Va felicit d-le profesor, Traian Badulescu Suteanu, pentru acest minunat articol, intrebarile dvs sunt foarte pertinente si m-as bucura daca d-na Andronescu sau Abramburica cum i se mai spune, v-ar raspunde la fiecare intrebare pe care i-ati adresat-o.

    Cu stima,
    Iulică ȚENEA / Australia

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*