Tezaurul monetar de argint geto – dacic de la Râfov (jud. Prahova)

Pe teritoriul satului Buda, comuna Râfov, la punctul „Biserica pustie”, într-un vas de lut ars, a fost descoperit un tezaur numismatic în care se aflau 200 monede de argint, datate imediat după descoperire, de către profesorul Nicolae Simache, întemeietorul Muzeului Județean de Istorie din Ploiești, ca datând din sec. III î.e.n. În momentul de față, tezaurul acesta este depus la Muzeul de Istorie și Arheologie al județului Prahova, din Ploiești, în sala Tezaurelor, cu următoarea denumire: „Tezaurul monetar descoperit la Râfov, județul Prahova; Drahme geto-dacice tip Vârteju-București din a doua jumătate a sec. al-II-lea î.Hr., din argint”. Denumirea satului de reședință al comunei Râfov își are originea de pe vremea ocupațiilor turcești, a domniilor fanariote, când terenul din jur aparținea unei familii de boieri numită Râfoveanu; satul de clăcași care lucra pe moșie a început să se numească Râfov; boierii de la Râfov erau cunoscuți în Țara Românească în secolele XVI-XVII: Miroslav „vistier” și Miroslav „logofătul” erau cunoscuți în anii 1580-1605. Tot aici, la Râfov, avea o moșie și Ghica Cantacuzino, care își construiește un conac și ridică și o biserică, care sunt unite printr-o legătură subterană, pentru a asigura evacuarea în caz de război în acele vremuri de restriște.

Denumirea satului Goga provine de la numele boierului Gogu, fiu al moșieriței Eliza Bălăceanu (căsătorită Măgureanu) care a stăpânit terenul respectiv. Satul Palanca, după o tradiție orală, își trage denumirea de la faptul că Preda Buzescu, un căpitan al lui Mihai Viteazul, strângând populația satelor din jur, a reușit să-i învingă pe tătarii care năvălisera pe aceste meleaguri, la punctul numit „Țigănie”, făcându-i „palancă”, adică culcându-i la pământ (grămadă). Ulterior casele de aici au format satul Palanca. Afirmația se bazează pe cele spuse de un bătrân cu numele de Vlaicu Dumbravă prin anul 1914, ce spunea că Preda Buzescu, primind știre că aici tătarii înaintează dinspre satul Gherghița către moșia lui, și-a adunat toți argații și populația și i-a întâmpinat pe tătari la marginea satului, pe râul Prahova, la punctul „Țigănie”, bătându-i și făcându-i „palancă”. Pe malul râului Teleajen, lângă satul Palanca, s-a descoperit o ambarcațiune de tip monoxilă (lucrată dintr-un singur trunchi de copac). Monoxila a fost descoperită în iulie 1998. Barca are 10,5 m lungime, 0,75 m latime în zona centrală și 0,65 m lățime în zona capetelor; datarea bărcii s-a efectuat după analogii cu alte piese descoperite pe teritoriul României de la: Cărășeu (județul Satu-Mare), Crasna (pe Valea Crișului) și Galu (pe Valea Bistriței); datarea este de la sfârșitul secolului XIV-XV-XVI. Barca a fost folosită pentru trannsport pe râul Teleajen în secolele XV-XVI. Asupra trecutului satului Buda, din cele spuse de bătrâni, se pare că el ar fi luat ființă cam pe la începutul anului 1500, înainte de Mihai Viteazul; numai că poziția lui nu coincide cu cea actuală, satul actual aflându-se în apropierea vetrei vechiului sat. Locuitorii acestui sat, până în anul 1864, trăiau din munca de dijmași pe moșia boierului Kir Paraschiva. În anul 1864 locuitorii au fost împroprietăriți cu cămine de casă a câte 0,75 ha, dar numărul de locuitori împroprietăriți nu se cunoaște din lipsă de documente. Suprafețele sătenilor fiind mici, aceștia erau nevoiți să lucreze pe moșia lui Kir Paraschiva, moșie ce a fost moștenită de Xenocrati Kiriazi, iar de la acesta a fost moștenită de domnișoara Cleopatra Kiriazi și Ecaterina Kiriazi, moșia având o suprafață de 914 ha și 5380 mp. În anul 1922, din această moșie, s-a expropriat suprafața de 591 ha și 5404 mp, mulți locuitori fiind împroprietăriți în completare până la cinci hectare teren arabil.

Tezaurul format din monede (drahme/dra(h)me) geto – dacice din argint de tip Vârteju-București, aparținând de a doua jumătate a sec. al-II-lea î.Hr., aparține de etapa a II-a de dezvoltare a „artei” monetare, aceasta fiind și cea finală (cca. 150-70 î.Hr) și se caracterizează printr-o stilizare accentuată a imagisticii monedei și printr-o scădere a greutății și titlului argintului. Se reduce numărul tipurilor monetare, dar crește numărul monedelor emise și se conturează mai clar aria lor de circulație. Cele de tip Vârteju-București sunt destul de numeroase în centrul Munteniei, datorită ariei de răspândire – probabil cea mai mare uniune de triburi din perioada anterioară lui Burebista – prin tezaurele de la Vârteju, Crevedia, Stoienești, Negoiești (jud.Călărași), Schitu Poenari (jud.Teleorman), etc. Tipul de monede „Vârteju-București” și-a luat numele de la localitatea Vârteju, com.Măgurele, județul Ilfov, unde în anul 1953 a fost descoperit un tezaur monetar getic ce cuprindea 299 monede, copii târzii, mult schematizate după tetradrahmele tip Filip II. Capul uman de pe avers (Cap; simbol al timpului Omului) și calul de pe revers (Pajură; simbol al timpului Păsării de pradă – Mama Gaya Vultureanca) sunt redate din linii, ovale și globule (acest gen de reprezentare este mai „spiritualizată”). Sunt emisiuni de AR cu titlul scazut, cu greutatea de șase-opt grame, fiind o medie de 7,4 gr. și diametru de 22-23 mm. Este primul tezaur cu cel mai mare număr de monede de acest tip. Se datează în primele două-trei decenii ale secolului II și începutul secolului I î.Hr. Tezaurul se află în prezent în colecțiile MNIR (Muzeul Național de Istorie al României). Monedele de acest fel se cunosc în multe tezaure și descoperiri izolate, în așezări getice a căror arie de circulație cuprinde zona centrală a a Munteniei, între râurile Vedea-Ialomița, Dunare și Carpati. Unele tezaure au apărut și la sud de Dunare în zona Ruse (geții sudici) și piese izolate au ajuns până spre centrul Moldovei și pe valea Jiului, în Oltenia.

Se cunosc aproxmativ 50 asemenea descoperiri, mai bine de 20 fiind tezaure. Dintre acestea putem menționa: 1) Brașov-împrejurimi-există informații cu caracter general, că s-ar fi găsit monede geto-dacice tip Vârteju-București; 2) Buzău-împrejurimi – 1906 – s-a decoperit un tezaur în care se află și o monedă tip Vârteju sau Inotești; 3) Cârlomănești, com.Vernești, jud.Buzâu – tezaur monetar getic descoperit în săpăturile arheologice din 1972-1974. Cuprinde 124 monede tip Vârteju-București. Este unul din cele mai însemnate tezaure de acest tip și se află în extremitatea estică a ariei emisiunilor de acest tip. Face parte din colecțiile Muzeului din Buzău; 4) Cetățeni, jud. Argeș – în punctul „Pleașa Popii”, în săpături întreprinse în mai multe rânduri s-au descoperit și 3 AR getice de tip Vârteju-București; 5) Comana, jud.Giurgiu – 1915 – tezaur de cca. 300 monede geto-dacice din care 21 de tip Vârteju-București aflate în colecția G.Severeanu; 6) Crevedia, jud. Dâmbovița – 1956 – pe malul lacului Buftea – tezaur de peste 200 monede getice tip Vârteju-București: 200 recuperate de CNBAR și 7 de Institutul de Arheologie. Emisiunea face parte din principala arie de răspândire a acestui tip monetar, monedele fac parte din perioada târzie, datându-se în ultimile 3 decenii ale sec. II și încep. sec.I î.Hr. reprezentând faza penultimă a monedelor getice tip Filip II. Sunt mult stilizate și au greutatea între 6 – 8 gr.; 7) Curtea de Argeș, jud.Argeș – 1934 – tezaur monetar de cca. 30 monede getice tip Vârteju-București. Din tezaur 11 exemplare se păstrează într-o colecție particulară din CdA; 8) Frățești, jud. Giurgiu – 1968 – tezaur monetar geto-dacic descoperit în vatra satului – 200 exemplare tip Vârteju-București, specifice centrului Câmpiei muntene. Tezaurul se afla la Muzeul din Giurgiu; 9) Hârșova, Razgrad, Bulgaria – Din aceasta localitate provine un tezaur cu monede getice tip Vârteju-București. Nu se cunosc alte date; 10) Negoești, com. Șoldanu, jud. Călărași – 1965 – tezaur monetar getic – 42 exemplare de tip Vârteju – București. Tezaurul se află la Muzeul din Oltenița; 11) Nicolov, Ruse, Bulgaria – 1951 – tezaur monetar getic cu monede tip Vârteju-București. Nu se cunosc date și nici soarta monedelor; 12) Olteni, jud.Teleorman – 1966 – tezaur cu 45 monede tip Vârteju-București, din acestea 44 se află la Institutul de Arheologie; 13) Petrești, com. Corbeanca, jud.Ilfov – tezaur monetar getic descoperit în condiții rămase necunoscute. Toate cele 149 monede sunt datate din a doua jumătate a sec. II î.Hr. și începutul sec. I î.Hr., specifice regiunii dintre Dunăre și Carpați, argint, greutatea între 6-9 gr. și sunt de tip Adâncata și de tip Vârteju-București. Tezaurul a intrat în colecția George Severeanu din București; 14) Pirgovo, Ruse, Bulgaria – înainte de 1938 – 87 monede getice, din care 76 sunt tip Vârteju-București (20 dintre ele se păstrează la Muzeul din Sofia, celelalte s-au pierdut); 15) Piscul Crăsani, com.Balciu, jud.Ialomița – în urma săpăturilor arheologice, printre alte monede, s-a găsit și 1 monedă tip Vârteju-București; 16) Poiana, com. Nicorești, jud. Galați – (Piroporidava dacică) – 1950 – tezaur în care s-au găsit și monede tip Vârteju – București; 17) Popești, oraș Mihăilești, jud. Giurgiu – s-au găsit piese izolate, printre care și 30 tip Vârteju-București/Inotești-Răcoasa; 18) Popești-Leordeni, jud. Ilfov – 1967 – tezaur din care s-au recuperat 16 monede tip Vârteju-București. Au greutatea între 6,92-8,09 gr. Au intrat în colecții particulare; 19) Râfov, jud. Prahova – În colecția numismatică a Muzeului din Ploiești se află un lot de 53 monede tip Vârteju-București. Nu se cunosc împrejurările descoperirii și nici dacă au fost recuperate în întregime. Greutatea medie calculată este 6,9 gr., monedele cântărind între 5,34 – 6,65 gr.; 20) Ruse, Bulgaria – Pe teritoriul orașului, în condiții neelucidate, s-a descoperit un tezaur de 40 monede getice. Au putut fi identificate 10 AR tip Vârteju-București și 5 tip Adâncata. Sunt la Muzeul din Ruse; 21) Sadova, jud.Dolj – 1912 – tezaur monetar de 160 monede AR „barbare”, în care s-ar fi aflat și tipul Vârteju-București; 22) Sărbătoarea, com. Bucovaț, jud.Dolj – tezaur descoperit pe valea Tejacului, cuprinde monede getice tip Vârteju-București, din care au putut fi cercetate doar 10 exemplare. Monedele au greutatea între 7,50-8,20 gr., media fiind 7,74 gr. Tezaurul se înscrie printre puținele descoperiri de acest fel din regiune de la V de Olt. Cele 10 piese sunt într-o colecție particulară din Craiova; 23) Slivo Pole, Ruse, Bulgaria – din acest loc provin 10 monede tip Vârteju-București, aparținând probabil unui tezaur; 24) Stoenești, jud.Giurgiu – 1963 –tezaur monetar alcătuit din 28 monede getice tip Vârteju-București, din AR cu titlul relativ scăzut. Aparțin uniunii getice din Câmpiile Dunării. Tezaurul se afla la Muzeul din Giurgiu; Zimnicea, jud. Teleorman – din așezarea și necropola acesteia provin și monede getice tip Vârteju-București.

Acest tezaur numismatic descoperit la Râfov (jud. Prahova) confirmă bogata circulație de mărfuri, dar și o populare a zonei destul de frecventă, în perioada  sec. II î.e.n. Schematizarea imagisticii inițiale a monedelor aduc o notă de originalitate și de trecere într-un alt registru a semnificației simbolice a acestora. (G.V.G.)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*