Un Domus roman descoperit în Cetatea Tropaeum Traiani

În primăvara anului 2015, un Domus roman avea să fie scos la lumină în cetatea Tropaeum Traiani din Dobrogea de către arheologii de la Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa. Domusul este o locuinţă specifică nobililor romani, iar un astfel de edificiu mai întâlnim doar la Dinogeția şi la Histria, potrivit arheologului Gabriel Talmaţchi. Cum case aparţinând lumii romane nu se întâlnesc la tot pasul, cercetările începute în anul 2002 în zona acestui Domus continuă şi astăzi. Din păcate, din cauza lipsei banilor, echipele de arheologi nu au avut continuitate în cercetările făcute în zonă. Din 2002, s-a reuşit efectuarea unor campanii, insuficiente însă, pentru scoaterea la lumină a întregii bogăţii din zonă.

Acest Domus este situat în zona cartierului de sud a oraşului, nu departe de basilica Foresis şi Poarta de Sud a oraşului Adamclisi. Este o locuinţă de tip aristocratic, cu etaj, lungă de 30 metri, aflată în imediata vecinătate a celor două străzi principale din oraş. Are peste cinci intrări şi a funcţionat începând cu secolul IV”, a mai declarat Talmaţchi. „Aveau multe dormitoare, cameră de zi, aveau atrium, unde presupunem, după indicaţii, că exista o statuie”.

Pe peretele din Nord, lângă intrare, proprietarii aveau, de o parte şi de alta a intrării, două magazine. Păşind pragul, se trecea printr-un hol larg din care se intra în camerele dispuse pe stânga şi pe dreapta. Din acest vestibulum, se intra în atrium, unde se pare că exista un pavaj marcat în colţuri de patru coloane în mijlocul căruia probabil se afla o statuie. Din „atrium” se intra în „studio”, apoi traversând un portic (o galerie delimitată de coloane pe o parte), printre coloane, se intra în grădina interioară (peristilio). Iar din galerii se intra în alte camere cu vedere la grădină. După cantităţile de piatră, ţiglă şi olană găsite până acum, se pare că domusul avea şi etaj, care, foarte probabil, a fost din piatră, nu din lemn. În perimetrul locuinței au fost descoperite numeroase materiale vestimentare militare, ceea ce îi determină pe specialişti să fie convinşi de faptul că, în secolele IV-V, membrii familiei aveau clare atribuţii militare. Începând cu secolul VI, s-a observat o pauperizare.

De data aceasta, par a fi mai multe familii stabilite aici, lucru confirmat de numeroasele obiecte de uz casnic şi nu numai. Este vorba de obiecte cu caracter creştin, capace de vase cu semnul crucii, un opaiţ de la care s-a păstrat doar tortiţa în formă de cruce romană bizantină. Acest Domus ne atestă nivelul de dezvoltare pe care-l capătă Dobrogea în perioada romană bizantină. De asemenea, în centru se păstrează un atrium cu coloane, care s-a păstrat in situ”, spune arheologul Talmaţchi. O altă descoperire importantă făcută în acestă zonă este capul unei statui reprezentând un personaj feminin. Specialiştii cred că fie este vorba despre o membră a familiei, fie despre una dintre împărătesele din perioada secolelor IV-VI.

De asemenea, au fost descoperite 30 de monede din bronz, catalogate ca fiind bătute începând din secolul II până la sfârşitul secolului VI. „Această casă a fost mereu populată, mai întâi de persoane cu ştaif. Casa a funcţionat cel puţin 200 de ani fără întrerupere”, a adăugat arheologul. Casele specifice nobililor romani respectau un anumit plan arhitectural şi de compartimentare, observat de arheologi în timp, la casele scoase la suprafaţă în centrul marelui imperiu. Arheologii au constatat că şi Domusul de aici respectă aceleaşi planuri, deşi dimensiunile sunt ceva mai mici. Edificiul i-a inspirat pe studenţii Universităţii „Ovidius” din Constanța, care au și realizat o reconstrucţie virtual 3D a clădirii. „Aerul aristocratic se pierde din cauză că nu mai avem de-a face cu oameni nobili. Astfel, în secolul VI, cei care au deţinut construcţia au părăsit-o sau au murit pur şi simplu”, a declarat Talmaţchi. Finalul clădirii se pare că a fost în anul 585, când atacurile avaro-slavilor au distrus mai multe cetăţi din sudul Dunării. Există urme de locuire şi după 586, dar vorbim de simple bordeie acum. Un process de conservare şi o restaurare totală ar scoate la lumină o bogată moştenire. Din păcate, în prezent, este o zonă pe care turiştii nu o văd. Aici s-au făcut săpături din anii 1980, iar ruinele eliberate de sub pământ ar putea fi exploatate turistic. La doar o oră distanţă cu maşina de oraşul Constanţa, zona ar putea să atragă iubitorii de istorie. „Sperăm să introducem în circuit zona. Deşi s-a încercat amenajarea spaţiului şi s-a realizat inclusiv un plan, din motive financiare nu s-a dus proiectul până la capăt“, a adăugat istoricul Talmaţchi de la muzeul constănțean.

Așa cum a așteptat „cuminte” până să fie scos la lumină, Domusul roman de secol IV va avea răbdarea necesară până îl vom restaura și include într-un circuit turistic adecvat. (G.V.G.)

Un răspuns la Un Domus roman descoperit în Cetatea Tropaeum Traiani

  1. Irina spune:

    Are dreptate, mulțumesc.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*