Cel mai mare şi valoros tezaur din monede descoperit întâmplător în judeţul Bacău este cel de la Măgura, din anul 1976 (luna aprilie), lângă pârâul Negel, de prof. Dumitru Tătaru, împreună cu elevii săi de la Cercul „Căutătorii de comori”, care, au pornit căutările după ce un copil a găsit o bucată de ceramică cu un aspect mai ciudat. Prof. Dumitru Tătaru, cu experienţa sa din alte împrejurări, a mobilizat toţi copiii şi a trecut la „scanarea” acelui perimetru. După ce căutările de suprafaţă nu au dat rezultatele așteptate (periegeză), acesta a solicitat ajutorul unui tractor care a tras mai multe brazde pe terenul bătrânei Moisoaia, de pe dealul Ceijbicului. Nu mică le-a fost mirarea când în urma plugului au început să se înşire mai multe monede pe brazda proaspăt trasă.
„În clipa în care s-a întors cu plugul pentru a trage şi ultimele brazde, a apărut minunea. De sub pământ a început să apară dâra de monede oxidate. Erau albăstrui, verzui. Le-am adunat pe toate, – să vedeţi ce s-au bucurat copiii! -, şi le-am dus la şcoală, după care am chemat specialiştii de la Muzeu”, declara atunci regretatul profesor (1936-2015).
Pentru descoperirea sa, prof. Tătaru a primit felicitări din partea organelor de partid şi de stat din acea vreme. Profesorul Dumitru Tătaru a fost un neobosit cercetător şi colecţionar. A adunat, împreună cu elevii, vestigii arhelogice, monede, documente rare, cărţi, fotografii vechi şi chiar minerale şi roci. Acest veritabil tezaur formează astăzi „Muzeul Şcolar Sătesc din Măgura“, amenajat la Şcoala nr 2 din comună. A publicat articole de specialitate în publicații, precum Steagul Roşu, Ateneu, Catedra, Noi, Tracii, Italia, Deşteptarea ş.a.
Este coautor al unei culegeri de Geografia României şi autor al unor lucrări rămase, deocamdată, în manuscris precum „Altarul de la catedră – Memoriile unui dascăl la ţară“, sau a monografiei „Cartea Satului Măgura”. Atunci, scoase din pământul reavăn, erau aproape zece kilograme de monede, însumând un total de 2.834 de denari romani (în alt loc sunt menționate 2830 de monede, dintre care 2828 denari romani imperiali și două drahme, bătute una în vremea lui Traianus și una în vremea lui Hadrianus), fiind datați în perioada secolelor II î.Hr. şi sec. I d.Hr., fiind considerat cel mai mare tezaur de acest fel (de denari romani imperiali) din Moldova și din întreg spațiul est-carpatic, recuperat și valorificat științific până acum, care poate fi admirat la Muzeul de Istorie din Bacău. Acesta funcționează în cadrul Complexului Muzeal „Iulian Antonescu” și se află Bacău, pe str. 9 Mai nr. 7, fiind înființat în anul 1957.
Muzeul funcționează, începând din anul 1959, cu trei secții: istorie, științele naturii și artă. Comuna Măgura (jud. Bacău) în trecut s-a mai numit și Călugăra Mare, sau Călugăra, fiind formată din satele Crihan, Dealu Mare, Măgura (reședința) și Sohodol. Comuna se află în zona centrală a județului, la vest de municipiul Bacău, pe malurile pârâului Negel (un afluent al Bistriței). Este traversată de șoseaua națională DN11, care leagă Bacăul de Onești. La Dealu Mare, acest drum se intersectează cu șoseaua județeană DJ119B, care o leagă spre sud de Luizi-Călugăra și Sărata și spre nord de Mărgineni (unde se intersectează cu DN2G) și Hemeiuș (unde se termină în DN15). Tezaurul monetar de la Măgura a fost proprietatea unei căpetenii, probabil al unui rege dac al unei formațiuni statale din regiunea de la confluența Bistriței (Bis – Tri – T-A, sau „Dubla lovitură a trinității” ce va conduce la zidirea unei noi lumi) cu Siretul (sau „șiretul”, cu sens de „vicleanul”). (G.V.G.)
Lasă un răspuns