Un jeg ce râmă la troaca bolșevismului de restaurație

Nu există o pedeapsă suficient de mare pentru ceea ce a spus! Nu există nici o formă de „altoire” pecuniară și morală (oricum este un slinos depășit moral) care să contrabalanseze dejecțiile pe care le lasă în urmă lui când horcăie a discurs politic! Și nu există nici un sul de hârtie igienică suficient de lung pentru a acoperi mizeriile pe care le-a defecat în defectarea lui „profesională” de-a lungul atâtor ani. Căci, este doar un parlamentar, nu?!… Și ce poți să-i faci decât să-l lași să piară pre limba lui…

Dar ăștia nu pier, ba, cu fiecare agresiune la adresa noastră, devin mai nesimțiți, mai îngroșați în obraz, și cu multe alte straturi de slană puturoasă ce le acoperă rămășițele, microscopice în cazul lor, de „conștiință”, de „rușine” ori „jenă”…

Doar că totul are o limită. Chiar și nesimțirea roșie care își varsă balele peste o națiune care nu și-a lustrat agresorii și urmașii de sânge ideologic ai acestora trebuie, la un moment dat, să se oprească din hidoasa-i scurgere… Iar noi trebuie să adunăm acești pârnăiași pe cazmaua pe care ar fi trebuit să o folosim, nu la o revoluție o dată, ci zi de zi, pentru a curăța porcăria politică, parlamentară, de grup, de clică și individuală…

Nu avem cum să-l sancționăm? E prea departe votul? E oricum prea bine pitit acest „ghiță” în vitrina animalelor și dobitoacelor de pe listele de partid? E și vina noastră, pentru indiferența săvârșită față de  monstrul de ciumă roșie ce s-a lipit ca o ciungă de altarul țării, de istorie, de valori, de tradiții, de cumsecădenie și răbdare… Dar asta nu înseamnă că trebuie să tăcem. Măcar atât.

De drept, acest vier politic ar trebui strigat pe stradă exact cu apelativul a ceea ce s-a dovedit a fi, mai ales prin ultimele declarații făcute la adresa memoriei erorilor noștri: „Sebi Nicolae Jeg”. Pentru că asta este acest dihor politic deformat de osânza nesimțirii agresive. Un jeg.

Până acum îl puteam delega la deficiențe de caracter ca urmaș de ciumă bubonică umflată, explodată chiar, în șarjele verbale de puroi roșu.

A dat în toți… A jignit, a catalogat, a etichetat, a agresat prin inițiative legislative ce erau evidente polițe personale… Și, de fiecare dată, a scăpat,  chiar așa supradimensionat în osânza-i de porc roșu, stând în spatele mamutului cu picioare de lut al sistemului. La început al sistemului-partid, apoi sistemul de vomă revărsată din urnele indiferenței și neghiobiei noastre, pentru a fi la adăpost în cele din urmă în spatele sistemului „il capo dei capi”. Sistemul cu „S” mare, guvernamental, apocaliptic… Pe care îl privim cum ne strivește în picioare, ne descuamează de libertăți, ne jupoaie de speranțe, ne scalpează până la os doar pentru a impune un roșu uniformizant.

De aceea, până când acest personaj sinistru, amestec nisipos de „bobi” și „telegi” comuniști va mai râma fără opreliște în troaca nesimțirii, azvârlind cu botul-i plin de furuncule de inepții lăturile sale jegoase?

Până aici, „Sebi Nicolae Jeg”!  Că ne-ai jignit pe noi, că ne-ai torpilat parlamentar-legislativ cu imbecilități e una. Și le-am suportat pentru că, deși ni se așeza în spate un leș duhnind de comunism, am făcut-oîn numele a ceea ce credem: libertățile de exprimare.

Dar să ajungi să lovești în imaginea eroilor neamului este mult prea mult! Chiar și atunci când fața-ți diformă de ură ți se potrivește în rama unui comisar sovietic întârziat. Iar Țara nu este o scenă pentru a permite analfabeților funcționali-morali să orăcăie împotriva istoriei noastre!

Și totuși, în momentul în care a atacat mișcarea anticomunistă, partizanii anilor ’40, el nu s-a descalificat… Pentru că oricum nu avea cum să cadă în mâlul de lături al troacei când el era acolo, cu multe degete sub linia cea mai umilitoare de pe tot eșichierul politic. Dar a tras în troacă, nu o coadă, nu un picior, ci întreg animalul politic al PSD-ului. Sigur, nu se va îneca în voma roșie o altă lătură de contur comunist. Se va ridica, se va scutura și va merge mai departe. Dar dacă Partidul nu se va delimita de declarațiile lui „Sebi Nicolae Jeg” la adresa partizanilor noștri, atunci și formațiunea social-„democrată” va trebui să-și pună o tăbliță la intrarea de pe bulevardul imposturii: „PSD JEG”. Iar porcul va rămâne pe mai departe cel mai bun prieten al partidului…

5 răspunsuri la Un jeg ce râmă la troaca bolșevismului de restaurație

  1. IO...gereules spune:

    Acum lumea romaneasca are posibilitatea sa vada clar si brutal(poate ca asa a vrut Dumnezeu)cine sta in capul mesei lor.Poate se vor simtii raniti romanii in orgoliul lor lasat de mama lor pentru supravietuire.Astazi capul plecat nu-l tae sabia dar il manainca porcii salbatici aguitati pe mosia neamului romanesc.La asemenea reactii ale intelighentei guvernamentale ale Romaniei nu poate exista decat o singura concluzie:Desteptarea frati romani.

  2. Cezar, te apreciez mult ca jurnalist. Pot sa inteleg si pozitionarea politica si activismul polotic. Dar nu poti in numele pozitionarii politice sa te folosesti de fake news si de interpretari tendentioase. Sunt dezamagit. Mi-ai citit comentariul si totusi ai ales sa scrii aceste lucruri. O intrebare: chiar ai ascutat ce a zis parlamentarul Serban Nicolae si in ce context? Nu putem sa violam istoria si sa ii injuram (degradant!) pe cei ce au opinii, doar pentru a ne hrani dragostea de tara…
    Un drept la replica:
    https://www.facebook.com/nicolaeserban.ro/posts/1549291058470994

    • Cezar Adonis Mihalache spune:

      Aprecierea e similara și sinceră, dragă Cristi! Dar nu te transforma în apărătorul unor personaje care nu au nimic în comun cu doctrina de partid. Îți apreciez și îți respect opiniile cât se poate de pertinente și să dea Dumnezeu ca eu să mă înșel (privește articolul mai detașat, eventual cu gândul la toate mizeriile produse de astfel de personaje.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*