Comoara de la Cărbuna (Republica Moldova)

Satul Cărbuna, situat la 37 km distanţă de la Chişinău şi 8 km de la orașul Căinari, a fost atestat documentar încă de la anul 1775. Aşezarea se află în ţinutul Hotărniceni și și-a luat numele de la cărbunarii care făceau mangal în apropierea localității (cărbune de lemn). Cărbuna a devenit renumită în anul 1961, când în preajma satului a fost descoperit un depozit de obiecte unicate, datate cu începere din sec. IV î.Hr., tezaur rămas în istorie cu numele de „Comoara de la Cărbuna”.

Descoperirea a avut loc în toamna anului 1961, pe un drum ce trecea pe lângă satul Cărbuna și care se afla în reparație. Vladimir Goreţki, elev de la şcoala din Cărbuna, se afla acolo, privind cum lucrează maşinile. Privirea lui s-a oprit la un moment dat asupra unor obiecte ciudate, ce se întrezăreau în peretele şanţului nou creat de lângă drum. Scormonind puţin, Vladimir a dezgropat un toporaş de piatră foarte frumos cizelat, câteva brăţări de aramă, diferite cioburi de lut. În perete se mai vedeau şi alte obiecte. Vladimir se apucă serios de lucru şi în curând adună o grămadă de peste 800 de obiecte vechi-străvechi: toporaşe de marmură şi aramă, brăţări, mărgele din scoici de mare, plăci de aramă inscripționate cu figuri omeneşti, coliere din tutuli de aramă şi din mărgele de piatră etc.

Aflând despre descoperire, directorul şcolii a înştiinţat Muzeul Republican de Istorie a Ţinutului (actualmente Muzeul de Etnografie şi Istorie Naturală). La faţa locului s-au deplasat arheologi si istorici din Chişinău, ce au continuat cercetările în proaspătul sit arheologic apărut.  „În urma săpăturilor, efectuate de T. Passec şi G. Sergheev au fost descoperite locuinţe-semibordeie, unelte cioplite în silex, topoare şlefuite din silice, râşniţe din gresie ş.a. S-a găsit ceramică grosolană de uz casnic (oale cu gura largă ornate cu barbotină, cu alveole sub buză ş.a). Ceramica fină este reprezentată prin ulcele joase cu gura largă şi buza răsfrântă, oale piriforme, căuşe ş.a. Ceramica este confecţionată din lut amestecat cu cioburi pisate (şamot) şi împodobite cu caneluri, benzi haşurate, împunsături. Predomină culorile cenuşie şi cenuşie-roşcată. Sporadic apar fragmente de ceramică cu pictură albă pe fond roşu. Pe teritoriul aşezării Cărbuna a fost descoperit un depozit cu circa 800 de obiecte: unelte (topoare de aramă, un topor de marmură albă ş.a.) şi podoabe (brăţări în formă de spirală, amulete antropomorfe, mărgele confecţionate din dinţi de cerb şi de om, din cristal-de-stâncă. Prin numărul şi diversitatea obiectelor depozitul de la Cărbuna este cel mai bogat în aria răspândirii culturii tripoliene timpurii.” (Enciclopedia Sovietica Moldoveneasca, vol.3).

G.P. Sergheev a cercetat locul unde a fost găsită comoara şi, conform fişei de inventariere de la 20 febr. 1962, constată că au fost găsite 853 de obiecte, şi anume: 444 obiecte de aramă, 26 obiecte din marmură şi piatră, 127 obiecte din os, 254 obiecte din scoici de mare şi două vase (un vas mare acoperit cu alt vas mai mic, în care se păstra comoara). Altă expediţie arheologică, organizată de Institutul de Arheologie al AŞ USSR, în comun cu Institutul de Istorie al AŞ RCCM şi Muzeul de Arheologie din Odesa, condusă de T. Passec şi E.K. Cernîş, au cercetat în vara anului 1962, locul din preajmă, unde a fost descoperită aşezarea veche. În procesul săpăturilor arheologice au fost descoperite o mulţime de obiecte interesante. Între ele sunt două cuptoare originale pentru arderea ceramicii, unelte de muncă din cremene, os şi aramă, obiecte din viaţa triburilor tripoliene, podoabe, vase, obiecte de ritual, statuete antropomorfe, figurine ornamentate, oase de animale domestice şi sălbatice cu urme de prelucrare umană ş.a. Un interes deosebit îl prezintă altarul, locul unde se exercitau ritualurile şi în apropierea căruia a fost descoperit renumitul depozit din Cărbuna. Paradoxal, dar deși putem vorbi de unicitatea şi importanţa mondială a acestei descoperiri, despre tezaurul de la Cărbuna nu s-a prea scris. Abia în anul 1998 apare lucrarea lui Valentin A. Dergaciov „Кэрбунский клад = Сărbuna deposit”, care are ca scop editarea completă a Tezaurului de la Cărbuna cu descrierea succintă şi ilustraţia fiecărui obiect. Pe lângă acestă descriere, lucrarea mai cuprinde și două anexe importante:

1. Raportul arheologilor T.S. Passec şi E.K. Cernîş despre rezultatele expediţiei arheologice din 1962 la situl arheologic Cărbuna;

2. Colecţia de materiale descoperite la situl archeologic Cărbuna. Depozitul de la Cărbuna este cea mai veche comoară descoperită pe teritoriul Republicii Moldova, datează din epoca eneoliticului şi constă din peste o mie de obiecte din cupru, bijuterii din scoică din zona mediterană, mărgele din diferite minerale, datând dintr-o perioadă ce se deschide odată cu începutul mileniului IV î.Hr. (acum cu peste 6000 de ani în urmă).

Tezaurul de la Cărbuna face parte din patrimoniul cultural mondial ca cel mai vechi aşezământ tripolian din Sud-Estul Europei. Piesele componente ale acestuia se păstrează în colecțiile a două muzee din Chișinău: la Muzeul de Etnografie şi Istorie Naturală şi la Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei .

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*