Piese din tezaurul monetar antic de argint de la Cocoșești (jud. Prahova)

Patrimoniul Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova are în colecția lui și 38 de monede descoperite pe teritoriul județului Prahova. Dinarii antici de argint fac parte dintr-o comoară de aproximativ 350 de astfel de piese găsite în comuna Păulești și care au ajuns în mare parte la localnicii din zonă. Comoară antică de monede a fost descoperită de localnicul Dumitru Iordache, în satul Cocoșești aparținând de comuna prahoveană Păulești, în urma unor lucrări agricole. Monedele datează din perioada secolelor I î.Hr. – sec. II d.Hr.. Vorbim despre piese din vremea împăraților romani Nero, Vespasian, Domițian, Galba și Traian.

Instituţia a cumpărat piesele numismatice de la moştenitorii celui care le-a găsit întâmplător, în anii ’60. După cum a precizat Elisabeta Savu, expert numismat şi expert în orologerie, şefă a secţiei muzeale Muzeul Ceasului „Nicolae Simache”, din cadrul Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova, aceste piese, după inventariere, vor fi expuse în Sala de numismatică de la etajul I al muzeului. Tot în această sală sunt expuse celelalte 35 de piese din tezaur care au ajuns, la scurt timp de la descoperirea lor, în patrimoniul muzeului. Povestea „Tezaurului roman de la Cocoşeşti” este relatată în întregime în cartea „Păuleştii din Prahova. Repere monografice, comentarii, amintiri”, publicată în anul 2012 şi scrisă de inginerul Constantin Ilie, cercetător voluntar al istoriei comunei Păuleşti. Acesta povesteşte că, la începutul anilor ’60, Dumitru Iordache (care, între timp, a decedat), în timp ce participa la lucrările de amenajare a unui drum prin pădurea Bleaja situată în marginea estică a satului Cocoșești, a găsit în timp ce săpa sub o buturugă, în pădure, un vas de ceramică spart în care se aflau aproximativ 350 de monede de argint. Acesta și-a însușit întreaga comoară. În scurtă vreme tezaurul a început să se disperseze. Cea mai mare parte  a pieselor, circa 200, au fost vândute unui țigan, care le-ar fi topit. Un număr de 35 dintre acestea au ajuns în colecţia Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova, împreună cu cioburile vasului în care au fost descoperite. Potrivit autorului cărţii amintite, în anul 2001, dr. Mihai Dima, numismat, a descoperit că Dumitru Iordache mai avea doar 44 de piese din întreg tezaurul, le-a cercetat şi le-a clasificat şi a publicat şi un studiu despre acestea. În 2011, Constantin Ilie a mai găsit la moştenitorii lui Dumitru Iordache doar 38 de piese „ţinute într-un mic borcan de medicamente” – după cum a precizat acesta. Cercetătorul a anunţat autorităţile locale, judeţene şi Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova, în speranţa că se va găsi o soluţie, astfel încât monedele respective să ajungă acolo unde le este locul: la muzeu.

Pe lângă denarii romani republicani, între monedele descoperite se găsesc denari imperiali și o drahmă, care plasează data încheierii tezaurului de la Cocoșești la începutul secolului al II – lea d.Hr. Cea mai veche piesă din acest lot a fost emisă în anul 129 î.Hr., de Q. Pilipus. Cea mai recentă este o emisiune din timpul lui Traian, datată în anul 108 d.Hr.

După părerea cercetătorilor, depozitul monetar a fost îngropat în a doua parte a domniei lui Traian, sau nu mult după moartea acestuia. Este cunoscut faptul că, la scurt timp după cucerirea Daciei, au fost retrași din circulație denarii republicani, Traian „poruncind să fie topită orice monedă care nu avea titlul obișnuit”. Această afirmație pe care o avem de la Cassius Dio, este susținută și de faptul că în tezaurele ascunse ulterior domniei lui Traian, denarii republicani apar sporadic sau nu mai apar deloc. Excepție fac emisiunile bătute de Marcus Aurelius pentru legiunile romane, care se găsesc uneori chiar în număr destul de mare în unele depozite monetar din sec. II d.Hr. Procentajul mare pe care îl înregistrează denarii republicani în Tezaurul de la Cocoșești ar putea fi un argument pentru ascunderea acestora în timpul domniei lui Traian, când acestă categorie de piese încă nu dipăruseră din circulație. Gradul de uzură al monedelor susține, de asemenea, ipoteza ascunderii tezaurului în timpul domniei lui Traian. Denarii republicani, dar și cei emiși în timpul lui Nero și Vespasian sunt tociți, dovadă a circulației îndelungate: piesele care poartă efigia lui Domițian sau Nerva sunt în stare bună, iar cele bătute de Traian par necirculate. Pe lângă Tezaurul de la Cocoșești, în Muntenia se mai cunosc alte trei tezaure din aceeași perioadă, toate provenind din județul Prahova, sau din imediata lui vecinătate. Unul dintre acestea, descoperit la Râfov (jud. Prahova) are cele mai interesante piese din anul 108 d.Hr.. Celelalte două tezaure monetare sunt cunoscute ca Tezaurul de la Crivăț (jud. Dâmbovița) și  cel numit convențional Tezaurul Prahova, pentru că nu se știe exact unde a fost descoperit.

Prin aceste tezaure monetare descoperite se certifică încă o dată comerțul ce înflorea și în acea vreme între comunitățile umane, dar și existența unor puternice societăți geto–dace în zona Munteniei.  (G.V.G.)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*