Când au început a înmuguri salcâmii…

În vreme ce vârfurile cele mai înalte ale Munţilor Făgăraş poartă mai vechiul şi mai noul acoperământ alb şi greu al zăpezilor unei lungi ierni şi capricioase primăveri, în şesul Podişului Transilvan au prins a îmboboci mugurii florilor de tei şi de salcâm, prevestind acel anotimp în care cea dintâi decadă a lunii mai ne îndeamnă să ascultăm nu numai blânda glăsuire a poeziei şi simfonia muzicii covorului floral multicolor, dar şi să medităm, cu nostalgică aducere aminte, la chipul frumos şi gânditor al unui vrednic fiu al satului ce poartă în nume căldura lacrimei. Iar acel „Om printre oameni” este poetul-filosof Lucian Blaga, născut cu 122 de ani în urmă, ca ultimul din cei nouă copii ai soţilor Ana şi Izidor, părintele-paroh al multisecularei biserici ortodoxe din Lancrămul-Văii Frumoase a Sebelului, sat mândru din vecinătatea Cetăţii Albei-Iulii. Ca urmare, de fiecare dată, ziua de 9 mai are o dublă şi inedită semnificaţie în efortul urmaşilor săi de a povesti viaţa şi destinul venerabilului cărturar ardelean. Este nu numai data calendaristică a ivirii sale în lume ci şi ziua înmormântării trupului său în pământul reavăn al cimitirului satului natal. Momentul funerar petrecându-se cu 48 de ani în urmă, atunci când autorul „Poemelor lumii” avea să lase moştenire generaţiilor viitoare o operă filozofică şi poetică de însemnătate universală. Pentru că scurta-i viaţă i-a fost rodnică în scrieri ştiinţifice şi în cele ale creaţiei literare; bogată în împliniri didactice-universitare la Cluj şi la Sibiu, precum şi în eforturi culturale şi diplomatice de reprezentare cu cinste a intereselor ţării sale în unele dintre capitalele statelor europene.

Aşadar, constatăm cu bucurie cât de lăudabil este efortul localnicilor ca vreme de aproape patru decenii mereu să organizeze şi să găzduiască, la începutul lunii mai, un prestigios Festival Internaţional dedicat vieţii şi operei lui Lucian Blaga, manifestare culturală patronată de UNESCO-Paris şi sprijinită de Academia Română, de Ministerul Culturii şi de Uniunea Scriitorilor din România. În programul ediţiei din acest an, a 37-a la număr (5-7 mai): sesiuni de comunicări ştiinţifice; lansări de cărţi literare şi de studii filosofice şi istorice; concursuri de artă plastică; recitaluri muzicale şi de poezie; vizite documentare la Casa Memorială a familiei Blaga, precum şi un perelinaj la statuia din Lancrăm a filosofului-poet, monument situat la marginea unuia dintre numeroasele şi lungile drumuri ale suferinţei şi gloriei neamului românesc. Cel care duce din Lancrăm la Alba-Iulia Unirii celei Mari, de la 1 Decembrie 1918; la Orăştia şi Deva dacică, iar de aici, mai departe, până în Samizegetusa Regia (la începuturi, reşedinţa regească a dacilor-apărători ai gliei străbune, iar apoi, vreme de mai bine de două secole, capitala administraţiei militare împărăteşti a romanilor-cuceritori). Pe acea vreme, o temută fortăreaţă, ridicată în îngustul defileu al aşa-ziselor „Porţi de Fier ale Transilvaniei”. Respectiv: între ţinuturile Ţării Haţegului şi stâncile înalte ale Munţilor Grădiştei Muncelului. Sunt acele locuri în care, de curând, respectiv în chiar ziua de luni,1 Mai, aici au fost reproduse câteva dintre aspectele de altă dată ale vieţii civice şi militare dacice şi romane, cu participare câtorva sute de locuitori ai satelor din împrejurimi, îmbrăcaţi în straie de epocă, între ei aflându-se şi actualii „iniceri” şi „spadasini” ai  apărării porţilor, zidurilor şi bastioanelor vestitului Castel Medieval al familiei neînfricatului voivod român Iancu (Ioan) de Hunedoara (1407-1456), tatăl legendarului Matei Corvin (1443-1490), viitorul rege al Ungariei, vreme de peste trei decenii.

Şi o ultimă precizare: De fiecare dată, prestigiosul Festival Internaţional „Lucian Blaga” se încheie duminica, printr-o slujbă religioasă, oficiată în faţa altarului şi iconostasului secularei biserici ortodoxe a satului Lancrăm, slujbă urmată de un parastas de pomenire la mormintele, acoperite cu narcise parfumate şi cu buchete de liliac înflorit, morminte în care îşi dorm somnul de veci atât marele filosof şi soţia acestuia, cât şi părinţii săi. Bunul Dumnezeu să-i ocrotească şi să-i odihnească în pace!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*