Am văzut mulți oameni plângând, implorându-l pe Dumnezeu să le curme durerea… Zilnic trecem, poate, pe lângă ei. Ne justificăm adesea, noi, când ridicăm din umeri şi mergem mai departe, aşteptând de fiecare dată mereu, ca alții să aibă inimă – în locul nostru!- şi să-i vadă… Să-i ajute cumva, să le dea măcar speranță cât să nu moară, sărmanii!, în fața noastră… Dramele prin care trec compatrioții noştri, sunt de necrezut. Dar nici nu ştiu ce poate fi mai condamnabil, atrocitățile instanțelor străine împotriva familiilor româneşti sau plictisul nostru, indiferența care ucide…
Acum câteva luni, un reputat om de cultură a vrut să organizeze o lansare de carte în Moldova… Cartea mea, „Copiii noştri în închisorile lor. Furați de Barnevernet”, – carte, donată, practic luptei pentru susținerea familiilor româneşti, cărora le-au fost luați copiii!- urmând să fie prezentată într-o librărie Cărtureşti… Răspunsul primit, însă, din partea managerului librăriei, i-a lăsat pe toți perplecşi. Individul acela obscur (sau şefii săi!) a avut neobrăzarea, lipsa elementară de bun-simț să spună că nu se poate face nicio prezentare în librăriile Cărtureşti deoarece subiectul – adică, preluarea/furtul copiilor români de către instanțele străine- este, citez, „CONTROVERSAT”! Între timp, familiile Bodnariu şi Nan şi-au primit copiii pentru că însăşi instanțele norvegiene au decis acest lucru. Lipsa de omenie a „Cărtureştilor”, însă, este de reținut! Cei care îşi vând sufletul pentru grămezi de arginți, nu prea sunt oameni…
Aş vrea să vă spun că, de la un timp încoace, nu îmi mai place nici radio Zu. Am crezut că Buzdugan şi Morar, cei hazoşi, îi pot ține, uneori, de mână, pe oameni… M-am înşelat! Nu le cerusem bani pentru lupta noastră. Le dăruisem numai cartea mea, rugându-i să amintească, măcar, uneori!, şi de dramele prin care trec atâția români, din diaspora sau de acasă… Nu au avut, din păcate, timp să spună nici măcar un singur cuvânt!… Glumeți teribili, care-şi duc traiul din clovnerii, sunt pe toate drumurile. Oameni adevărați, din păcate, mai puțini!…
Să mai amintesc câte ceva şi de ipocrizia unora de la televiziuni! Simona Gherghe avea de gând să profite, în modul cel mai josnic, de suferința unei mame, Mara Fortu, căreia statul i-a luat copiii, dându-i homosexualilor!… Rating, scandal şi minciună!, e ceea ce înseamnă Totul pentru ei. A ajuta un Om, însă, la „Acces direct”, este de neconceput! Câtă falsitate şi câtă depravare, oameni! … Văd, de la un timp încoace, şi texte care circulă pe facebook, poezii „drăgălaşe”, care ar trebui să ne stoarcă de lacrimi… Sunt trimise de Teo Trandafir, povățuind credulii, să creadă în continuare în idolii de mucava… Bălăceala aceasta, în agheasmă, îmi displace, însă, Teo! Nu ai dorit să mişti un deget pentru ceilalți! Nu ți-a păsat de oameni şi nici nu-ți pasă! Nu îți mai bate joc de ei, atunci, nu mai vorbi de lucruri sfinte! Aceştia sunt doar unii dintre cei care ne-au întors spatele. Noi nu putem face, însă, la fel ca ei! Atâta timp cât am ales să fim şi să rămânem Oameni!
Recent a fost ziua lui Mihai Smicală, copilul român, încarcerat de finlandezi! Nu a protestat niciun politician român în semn de solidaritate cu el. Au persistat toți în laşitatea lor… A fost şi ziua în care Dina Rodica Stelică, într-un simulacru de proces cu Barnevernet, probabil, şi-a pierdut copilul!… Egalitatea de şanse în fața Legii, a fost deplină: Barnevernet a avut şase martori care au sporăvoit câte o oră, Stelică a primit aprobarea pentru un singur martor şi acela să vorbească doar 15 minute! M-am întânit cu acest tată şi vă asigur că nu a omorât pe nimeni!
Nimic din ceea ce Barnevernet susține, nu prea e adevărat. Adevărat este numai un singur lucru… Încălcându-i-se, grav, drepturile, i se fură numai copilul… Statul român, diplomații noştri de geniu, se scuză mereu că nu se pot amesteca în treburile altor țări… Oameni de televiziune sau din mass-media ne dezamăgesc. Ce este de făcut, atunci?! Vom vedea tot mai mulți oameni, plângând. Vom avea, oare, puterea să-i scoatem din mintea noastră, din sufletul nostru, trecând peste ei?!… Aduceți-vă aminte de ei!
Lasă un răspuns