Da, am devenit politician!… Politicienii sunt cei mai urâți oameni din lume pentru că mint şi sunt nişte creaturi insuportabile, care abandonează oamenii, când nici nu te aştepți! Nu este de mirare că ne întrebăm, când murim singuri în sălbăticie, tocmai gândindu-ne la politicieni, dacă „Merge ceva în această lume?!”…
Sunt dară politician, dar urăsc politicienii! În orice caz, pe cei care mint, pe cei care ne întorc spatele când oamenii clachează, înnebunind de durere… Politicianul român are un profil exclusiv: este un om care nu merge pe picioarele lui! Laşitatea şi neputința îi sunt uriaşe. Plânge, însă, ascultându-se pe el însuşi, se fotografiează adesea, cu oamenii cărora le întoarce spatele, cu victimele lui!, iar, apoi, zâmbeşte degajat sau tâmp prin ziare… … De fiecare dată când văd sau aud o Mamă plângând, ceva se întâmplă cu mine… Nici nu mai ştiu cum să-i vorbesc… De mințit, nu pot s-o mint!, dar, oricât de jos s-ar afla, la pământ, nu trebuie să-şi piardă Speranța! Învățăm toți din suferință, căci suferința este cea mai mare lecție a vieții pentru mulți…
…Doctorița Camelia Smicală, în Finlanda, este umilită de statul român la fel cum sunt umilite milioanele de români din diasporă. Incompetența şi resemnarea autorităților române în fața străinilor şi-au spus cuvântul. Camelia a fost pedepsită pentru că şi-a păstrat cetățenia română, fiind, practic, forțată să renunțe la propria sa țară. Nu a renunțat niciodată, dar una dintre acuzațiile care i s-au adus a fost că vorbeşte limba română cu copiii săi! După intimidări nenumărate şi tracasări psihice, după acte de teroare, unde chiar legile finlandeze au fost încălcate în mod flagrant!, s-a ajuns la un simulacru de proces, unde Camelia n-a avut nici măcar apărător! Hotărârea Judecătorească, însă, a instanței finlandeze, le-a pus capac tuturor abuzurilor: chiar şi declarațiile martorilor au fost falsificate, iar martorii Cameliei au dispărut subit! O Mamă disperată plânge, întrebându-mă dacă mai există solidaritate, cumva, dacă ne mai gândim puțin şi la ea… Copiii ei sunt distruşi psihic, iar statul român a depus armele, aşteaptă, probabil, să vadă cum copiii aceştia, români!, sunt… omorâți! (Iartă-mă, Camelia, pentru cuvântul folosit!) Politicieni români, mândria țării noastre! Psihologie de slugă uitată la uşă, care-şi trăieşte, ghemuindu-se într-un colț, punctele de coborâre din propria sa viață!
Dacă ați fost incapabili să ajutați oamenii, de ce mai candidați? De ce-i mai mințiți? Cum este posibil să renunțați la cetățenii noştri fără luptă?! Cum este posibil să vă umiliți tot timpul în fața străinilor, înghițind în sec şi acceptând tot ce vi se spune?! Sacrificând oamenii! Când ați intrat în politică şi, mai ales, când ați ajuns parlamentari, ați ştiut prea bine, fiecare, că nu vă duceți la un bal mascat sau la o nuntă unde să vă cânte lăutari… Este cumplit să fii Singur în fața Sistemului, Singur printre străini!, şi nimeni să nu te apere! Nimeni să nu te ajute! Nici chiar ai tăi… Să mori cu Dreptatea de partea ta… Întrebați-o pe Camelia Smicală cum e! Întrebați soții Avramescu, Rădulescu, întrebați-l pe Dina Rodica Stelică, în Norvegia, care are şi el nişte drepturi ca Părinte! Întrebați-o pe Hermina Nilausen în Danemarca! Pe Claudia Racolța, Andreea Brădeanu, soții Lazăr în Anglia! Întrebați-o pe Mira Nincs şi pe mulți alți anonimi cum e când îți pierzi copilul! Şi nimeni nu te ajută…
Învățăm numai din suferință, Dumnezeule, căci suferința este cea mai mare lecție a vieții… Ca politician, vrei să fii ales, desigur, dar nici nu ştii, nici nu-ți aminteşti, dacă, în viața ta, i-ai dat vreunui om un pahar cu apă…
Lasă un răspuns