Torționarii de ieri și de azi…

Cu destinul complet schimbat („…în sudoarea feței tale să-ți mănânci pâinea, până te vei întoarce în pământ, căci țărână ești și în țărână te vei întoarce”), omul postadamic – astfel replămădit de sentința Creatorului – a fost irevocabil condamnat la trudă, suferință, neliniște și dizarmonie în decursul întregii sale istorii terestre.

Și taman asta s-a petrecut până în clipa de față, cu nicio zi de pace pe întreaga planetă, bunăoară ca în intervalul de timp scurs de la încheierea celui de-al doilea război mondial, iar după cum se prezintă lucrurile (cu îngrijorătorul progres al cruzimii, lăcomiei și nesimțirii în absolut toate comunitățile), nici vorbă ca lucrurile să evolueze hotărât pe direcția înțelegerii și păcii universale!

Firește că dintr-o asemenea lume sucită, care ține morțiș să edifice fericirea celor puțini din sporul suferințelor celor mulți și să instaureze pacea globală prin întreținerea conflictelor interstatale și/sau interconfesionale, nu puteau să lipsească torționarii. Da, căci cu legile bunului plac într-o mână și cu ciomagul în cealaltă, aceste oribile brute au reprezentat, reprezintă și vor reprezenta (sub chipuri diferite, dar potrivit mereu actualului dicton „Homo homini lupus”) brațul înarmat – mai mult sau mai puțin la vedere, dar la fel de eficient prin necruțătoarea forță cu care lovește în omul de rând – fie în regimurile recunoscute oficial ca dictatoriale, fie în cele care caută cu disperare să-și ascundă agresivitatea externă și impulsurile tiranic-nivelatoare interne sub masca tot mai șifonată a democrației.

N.B.: Petre Țuțea era de părere că trebuie să facem o netă distincție între dictaturile benefice și cele malefice, în categoria beneficelor el incluzând dictatura lui Mussolini în Italia („nu se poate spune că a fost chiar de trei parale, fiindcă gestul lui italic a împiedicat expansiunea bolșevismului în Apus”), a lui Salazar în Portugalia și a lui Franco în Spania, ba – între anumite limite – chiar cea instaurată de Hitler în Germania („decât mocirla comunismului, mai bine el…”), personaj despre susține că „a avut vocație de om de stat, dar a fost blocat, pentru că nu era zdravăn la cap”. Adică, toate aceste dictaturi nefiind de aceeași factură cu dictatura roșie, asta deoarece „socialismul «prinde» pe un fond rasial imbecil”, suntem nevoiți să vorbim de extrema dreaptă și extrema stângă. Cu completarea că, deși ambele extreme „violează ideea de echilibru social”, totuși, ele se situează la mare distanță una de alta: Dacă extrema stângă este egalitară, „egalitatea coercitivă” fiind eminamente sterilizantă, „extrema dreaptă nu confiscă proprietatea, personalitatea legată de proprietate”.

Iar eu adaug că nu există regim politic fără torționarii lui specializați, pe care, funcție de ideologia cârmuitoare (cazul României), îi numim fie activiști, securiști și milițieni, fie aleși ticăloșiți, sereiști, jandarmi și polițiști. Ba și mai și. Mulți dintre acești lachei fără scrupule s-au descurcat atât de bine, în principal cu ajutorul sinistrului Front al Salvării Național, încât, dacă era cam bătător la ochi să-și întoarcă livreaua pe dos pentru a servi postdecembrismul neobolșevic (unii mai tineri și mai puțin compromiși au făcut-o), ei au fost ba copios ajutați de Ilici să iasă la pensie, ba (cazul respingătorilor călăi ca alde Al. Vișinescu, Ioan Ficior, Marian Petrescu, Gheorghe Boștină ) să-și încaseze zeci de ani uriașele lor pensii de colonei și generali criminali. Că, de, România postdecembristă nu mai e condusă și astăzi de activiștii bolșevici (pe ici, pe colo mai rezistă), ci de netrebnicele lor odrasle, care – iată – își ajută camarazii aflați la ananghie și izbutesc să pună țara pe butuci.

Vasăzică avem de-a face cu cea mai avansată formă de torționarism – cel psihic și în ambalaj democratic, din care cu necesitate rezultă toate speciile de genocid: economic, social, cultural-identitar. Și când te gândești că Ceaușeștii au fost acuzați și apoi rapid executați pentru genocid economic! Pe nelegiuiții postdecembriști (tâlhari și trădători) cine-i va pune la zid pentru poligenocid și pentru datoria externă de peste 100 de miliarde dolari?…

2 răspunsuri la Torționarii de ieri și de azi…

  1. Bun comentariul si AS MAI ADAOGA SA SE EVITE FOLOSIREA NOTIUNII DE „SECURISTI”IN SENS NEGATIV,NOTIUNE DEVIATA DELA ADEVARATUL EI SENS,CA APARATORI DIN UMBRA A UNUI STAT,notiune deviata de catre manipulatorii ticalosi care au lovit Romania in dec.’89 naprasnic si o mai lovesc si acum comfundand in ochii fraerilor securistii cu banditii din securitate bagandu-i pe toti in aceiasi oala criminala,o falsa imagine a securitatii.In dec.’89 nu securitatea a tradat ci cei ce conduceau securitatea.Atunci am avut o colega de serviciu,care pe 23 dec.,plangea pe la birou ca fiul ei e in armata,la securitate si soldatilor li s-au luat armele si munitia tinindu-i incartiruiti(inchisi )in unitatile militare si ca nu se stia ce se va intampla cu ei,femeia era nenorocita de jale(dupa cateva zile femeia se linistise dar nu mai scotea nici un cuvant despre fiul sau…si parea mereu speriata,ce se intamplase?)Cei ce au ordonat aceste fapte sant adevaratii tortionari,ca lichele sadice care sa schingiuiasca se gasesc usor.

  2. Eugen spune:

    Corect, ce scrieti!
    Dar trebuie privit in urma si vazut cand anume a inceput era tortionarilor.
    Sunt exact 226 de ani de atunci. Ticalosii au botezat-o „revolutia franceza” sub lozina mincinoasa „libertate, egalitate, fraternitate”.
    -peste 8000 de preoti asasinati,
    -religia interzisa,
    -25.000 de ofiteri francezi scosi din armata care nu au semnat declaratia de loialitate fata de noul guvern republican, in realitate bolsevic,
    -mii de oameni ghilotinati, copii, femei, batrani, inecati-gloantele fiind scumpe,
    -turnurile bisericilor demolate,
    -genocidul unor provincii intregi, ca Vaideea, etc. etc.

    Dar ce este mai socant, este scenariul identic pana la virgula, dupa care s-a desfasurat si asa-zisa revolutie de la noi, dupa exact 200 de ani.
    La Paris au cumparat si dosit tot graul de pe piatza pentru a crea criza painii. La noi au blocat alimentele in depozite. Petre Roman spunand ca a intors de la granitza trenurile cu alimente.
    La Paris au adus cateva sute de borfasi din Marsilia, i-au platit bine si i-au pus sa intarate parizienii cu minciuni despre regele Ludovic al IV-lea si despre Bastilia. La noi au creat baricada de la Universitate, condusa de puscariasul Dan Iosif, ajuns mare consilier al tiganului bolsevic Iliescu.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*