Mormânt getic din perioada romană descoperit la sud de Dunăre, în Cadrilater

De curând arheologii bulgari au trebuit să intervină în apropierea satului Velikovo din Regiunea Dobrici (în nord-estul Bulgariei), foarte aproape de granița cu România (la cca. zece kilometri de graniță şi la 30 km de Vama Veche), spre a salva un mormânt getic datând din perioada romană. Din nefericire pentru acest obiectiv arheologic important, existența acestuia a fost remarcată de abia după ce o grupare de vânători de comori l-a jefuit. Mormântul a fost deteriorat și, mai mult ca sigur, văduvit de mulţimea artefactelor existente aici, ca ofrande funerare.

Regiunea Dobrici este situată la graniţa Bulgariei cu România şi a făcut parte între anii 1913 – 1940 din România Mare, sub denumirea de judeţul Caliacra. Primele urme de locuire ale actualului teritoriu datează din secolele al IV-lea – al III-lea î.Hr. şi aparţin tracilor (geţii sudici). Alte ruine, romano-bizantine, sunt datate în perioada secolelor al II-lea  şi al VII-lea d.Hr. În secolele al VII-lea – al XI-lea d.Hr. se stabilesc aici bulgarii, urmele aşezării acestora incluzând şi existenţa unei necropole. Invaziile pecenege din secolul al XI-lea au pustiit aproape toată Dobrogea şi zonele sud-dobogene, multe aşezări distruse atunci rămânând abandonate. Numele regiunii vine de la Dobrotici, conducătorul Dobrogei din sec. XIV. Zona este recunoscută pentru multitudinea vestigiilor getice descoperite pe teritoriul său, iar acest mormânt se înscrie între dovezile istorice importante şi valoroase ale istoriei locului, fiind un adevărat monument arhitectural. Construit din materiale de construcţie rezistente (piatră locală şi mortar de culoare albă), mormântul prezintă o camera mortuară cu un fronton de formă trapezoidală și a fost astfel gândit încât să aibă aspectul unei case, a unei ultime locuințe a celor defuncți. Conform autorităților bulgare, există numeroase indicii care să susțină clar originea sa getică, dar și construcția sa în perioada ocupației Imperiului Roman. Una dintre caracteristicile importante ale acestui mormânt este aceea că pereții sunt aliniați perfect cu punctele cardinale, iar intrarea este orientată spre est (răsărit).

Mormântul a fost folosit de mai multor generații (probabil din aceeaşi familie), fapt sugerat de existenţa scheletele aparţinând mai multor indivizi, dar şi a metodelor diferite de înhumare depistate de arheologi la interiorul acestuia. Astfel, specialiștii bulgari au descoperit o nișă în piatră pe partea dreaptă în care fuseseră depusă o urnă cu cenușa celor incinerați. De asemenea, a fost identificată o altă nișă în care erau depuse ofrandele funerare (tabernacol). Pe latura nordică, în schimb, există un pat de piatră terasat (în trepte) pe care au fost descoperite oase umane împrăștiate, o dovadă clară a depunerii corpurilor defuncților și a dispariției practicii incinerării. În urma intrării prin efracţie a căutătorilor de comori, singurele artefacte descoperite de arheologi sunt un opaiț de lut cu ansă inelară și un bol de ceramică, ambele existente în stare fragmentară. Conform oficialilor bulgari, complexul funerar a fost intact pentru circa 2.000 de ani, el fiind vandalizat și jefuit pentru prima dată în urmă cu ceva timp.

Geţii de la sud de Dunăre au fost cuceriți de către Imperiul roman complet în anul 46 d.Hr. Comparativ cu geto-dacii de la nordul Dunării, care au fost supuși de împăratul Traian mai târziu, în urma celui de al doilea război dacic din anul 106 d.Hr (ocupație la care s-a renunțat în anul 271 d.Hr.), geţii de la sudul Dunării au rămas alipiți Imperiului Roman, trecând ulterior sub tutela Imperiului Bizantin, până la întemeierea primului Țarat Bulgar (680 – 681 d.Hr.).

Ceramica recuperată de arheologi din mormântul descoperit a fost restaurată și urmează să fie expusă la Muzeul de Istorie din orașul General Toșevo, din apropiere. Localitatea Velikovo (Regiunea Dobrici) este cunoscută pentru necropola din perioada romană existentă aici, unde au fost descoperite mai multe morminte asociate de arheologi populației locale a geţilor de la sud de Dunăre. Reprezentanţii muzeului regional bulgar presupun că mormântul a fost deschis cu cel puţin un an în urmă şi cred că ar fi avut un inventor mult mai bogat. Cercetarea arheologică de salvare s-a derulat în perioada aprilie – mai 2016 şi a reuşit să recupereze doar cele două obiecte ceramice menţionate. Cu ajutorul autorităţilor ce au pornit o anchetă în acest sens, se speră să se recupereze artefactelor getice sustrase din acest mormânt cât mai curând.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*