Statutul Partidului LISTA NAȚIONALĂ

Articolul 1.

Partidul Lista Națională ia naștere ca persoană juridică în conformitate cu legile în vigoare și cu prevederile Constituției României. Activitatea pe care o va desfășura va respecta cu strictețe acest cadru juridic. Denumirea integrală este Partidul Lista Națională, iar denumirea prescurtată este PLN. Semnul permanent de identificare al PLN este un cerc în care este înscris un pătrat, semnificând cvadratura cercului, simbol al strădaniei minții omenești de a se apropia de Dumnezeu, de Adevăr… În interiorul patratului sunt înscrise literele LN. Acesta este și semnul electoral al PLN.

Sediul central al PLN se află în București, (……)

Articolul 2.

PLN prin activitatea sa își propune exclusiv obiective politice, puse în slujba interesului național al României, al națiunii române, al cetățenilor români.

PLN îşi asumă menirea de a susține și promova idealurile politice care au însuflețit dintotdeauna istoria românilor. Nu ne simțim legați ori dependenți programatic de nici una dintre ideologiile politice care s-au succedat la guvernarea României în epoca modernă, de la 1848 încoace. Încercăm să ne dedicăm strict și exclusiv unei politici a interesului național, cu atât mai necesară azi, în condițiile mondializării, ale globalizării.

Din această perspectivă facem constatarea că nicio ideologie, niciun partid, de stânga, de dreapta sau de centru, nu se poate considera că deține monopolul interesului național sau că este ori a fost port-drapelul unic sau exclusiv al interesului național. PLN va practica un eclectism doctrinar, pragmatic, ferindu-se de orice exces, într-o direcție sau alta. Ne este complet străin șovinismul, ura de clasă sau de rasă, spiritul discriminator pe temeiuri respinse de legile și tradițiile românești, de legile și practicile Uniunii Europene.

Considerăm că este de interes național major ca rolul statului național să fie sporit și armonizat cu mutațiile care se produc în lumea de azi.
Articolul 3.

Drepturile și îndatoririle membrilor PLN decurg din Programul politic asumat de PLN.

Poate fi membru al PLN orice cetățean român cu drept de vot. Cererea de înscriere în PLN trebuie să fie însoțită de o recomandare de primire în PLN din partea unui membru al PLN sau din partea unui academician, a unui general, a unui (fost) parlamentar, a unui preot sau a unui fost profesor, indiferent de apartenența politică a celui care face recomandarea. Recomandarea va face referință la (1) onestitatea solicitantului, conduita corectă în societate, în viața de familie, și la (2) sensibilitatea/disponibilitatea sa față de nevoile și apirațiile comunității, locale sau naționale.

Notă: prin „fost profesor” se înțelege persoana care i-a fost profesor petentului și îl cunoaște din vremea studiilor efectuate de petent. E de la sine înțeles că toate persoanele care vor face recomandări se află în situația de a-l cunoaște personal pe petent și de a a putea gira moral pentru acesta.

Articolul 4.

Membrii PLN au următoarele drepturi:

– Să activeze într-o organizație teritorială;

– Să se pronunțe, prin notificări și propuneri verbale sau în scris, la orice nivel doresc, cu privire la problemele legate de viața de partid, de statut și de program politic;

– Să fie analizate cu toate seriozitatea și responsabilitatea propunerile sale și să primească un răspuns judicios întocmit;

– Să aleagă singur din ce structură organizatorică teritorială face parte;

– Să participe la luarea deciziilor în mod democratic, în organizația teritorială din care face parte fiecare, precum și în forurile/structurile superioare, dacă va fi ales, delegat sau desemnat să-și reprezinte colegii.

– Să aleagă și să fie aleși în structurile de organizare și conducere ale PLN;

– Să inițieze acțiuni și activități ale PLN, în conformitate cu Programul și Statutul PLN;

– Să facă propuneri de modificare ori completare la Statutul și Programul PLN;

– Să demisioneze din partid în orice moment, cu efect imediat;

– Să motiveze demisia în fața colegilor de organizație teritorială;

– Să recomande noi membri pentru partid. Dacă numărul persoanelor recomandate de același membru PLN trece de 15 persoane, cu acordul acestora se poate constitui o listă personală de membri PLN recomandați de aceeași pesoană: Lista lui Popescu, Lista lui Ionescu ș.a.m.d. Fiecare listă își stabilește structura organizatorică și obiectivele, activitățile etc., așa cum crede de cuviință și informează asupra acestui fapt conducerea județeană sau națională a PLN.

Articolul 5.

Menirea acestor liste este să încurajeze gruparea membrilor PLN (și) pe afinități sufletești, pe cunoașterea directă, nemijlocită, pe socializarea prietenescă, pe spiritul de concordie și frățietate între oameni care decid după inima lor să se solidarizeze și să acționeze în comun. Prezența pe o listă personală nu afectează și nu suplinește activitatea în cadrul obligatoriu al organizației locale. Gruparea în liste personale nu se substituie organizațiilor locale, iar activitatea în cadrul listei nu scutește de obligațiile față de organizația locală. Participarea la viața și activitățile listei este benevolă, poate fi întreruptă sau reluată după voia fiecăruia, fără nicio consecință privind situația în partid a persoanei în cauză.

Principala preocupare în cadrul Listei personale este identificarea persoanelor demne de a figura pe Lista Națională a PLN. Lista Națională a PLN cuprinde numele colegilor de partid care prin activitatea lor se bucură sau merită să se bucure de respectul public, de o notorietate națională. PNL este preocupat de susținerea acestor persoane în vederea valorificării integrale a potențialului lor creator, indiferent de domeniul lor de activitate.

PLN tutelează strict administrativ alcătuirea Listei Naționale Lărgite, LNL. Pe această listă – niciodată completă, încheiată, vor figura și persoane care nu sunt membri ai PLN, dar a căror prestație publică este apreciată de PLN că servește cauza interesului național. În principiu, majoritatea persoanelor înregistrate pe Lista Națională nu fac parte din PLN. Persoanele din afara PLN înregistrate pe Lista Națională Lărgită nu participă la activitățile PNL decât dacă sunt invitați personal și dacă acceptă invitația. Aceste persoane nu au nicio obligație față de PNL, nicio tangență sau legătură de ordin ideologic sau organizatoric. Sunt persoane care se bucură însă de respectul și prețuirea publică a PLN, persoane considerate, după criteriile PLN, modele de comportament civic. În intenția noastră, prin alcătuirea Listei Naționale Lărgite vom face cunoscute mai bine valorile pentru a căror consolidare în mentalul comunitar românesc am decis să înființăm Partidul nostru.

Pe Lista Națională Lărgită pot figura și persoane care sunt membri ai altor partide și care se bucură de respectul membrilor PLN. De asemenea, foarte probabil, vor fi pe Listă și persoane care nu au dreptul să facă politică de partid, dar care merită respectul și prețuirea publică pentru activitatea lor: magistrați, clerici, militari, diplomați etc. Prezența unor astfel de persoane pe lista națională este un semn al prețuirii publice.

Nota bene: Pentru înregistrarea și consfințirea unui nume pe LNL nu este nevoie să se ceară acceptul persoanei respective! LNL constată și înregistrează o stare de fapt și atât!

Prin prezența pe această listă a unor concetățeni de ispravă, PNL dorește să fortifice în societatea românească respectul public pentru profesionalism, competență, valoare morală, civică, indiferent de culoarea politică! Și mai ales fără culoare politică. Prin alcătuirea în timp a Listei Naționale Lărgite s-ar putea spune că se va face astfel un recensământ neoficial, sui generis: recensămîntul cetățenilor români pe care, din perspectiva noastră, a PLN, Țara poate conta.

Alcătuirea Listei Naționale Lărgite este o activitate publică, civică, se va face prin consultarea opiniei publice, în urma unei campanii permanente de informare a publicului. Organizarea acestei activități cade în sarcina președintelui PLN.

Articolul 6.

Membrii PLN au următoarele obligații și îndatoriri, liber asumate:

– Să respecte și să aplice Constituția și legile Țării atât în cadrul PLN, cât și în viața privată;

– Să țină la demnitatea de cetățean român, la prestigiul calității de membru al PLN și să se comporte în consecință;

– Să facă parte dintr-o structură teritorială a PLN și să răspundă la solicitările organizației;

– Să se implice în activitatea PLN fie prin activități inițiate personal, fie prin însărcinări primite și acceptate în cadrul organizației din care face parte;

– Să știe în orice moment care este rostul și menirea sa în PLN, prin ce activitate anumită sau preocupare se face util organizației;

– Să se preocupe de depistarea unor concetățeni de valoare pe care să-i atragă în PLN, îndeosebi a acelor persoane care merită sprijinul PLN pentru a fi promovate în spațiul public și ajutate să-și pună în valoare mai bine potențialul profesional, disponibilitatea de a se dedica vieții publice;

– Să respecte competența și valoarea concetățenilor, a colegilor din PLN, să se bucure dacă i se ivește ocazia de a sprijini reușita altuia;

– Să se preocupe de identificarea ori imaginarea unor acțiuni concrete prin a care PLN să-și atingă obiectivele pentru care se înființează și funcționează.

Articolul 7.

Sancţiunile disciplinare şi procedurile prin care acestea pot fi aplicate membrilor PLN

Membrii PLN care se abat de la litera și spiritul statutului și programului PLN vor fi sancționați, în funcție de gravitatea faptelor, cu

1. atenționare

1. avertisment colegial, în cadrul organizației teritoriale
2. avertisment de partid, adus la cunoștința întregului partid
3. suspendare pe un trimestru, două, trei sau un an de zile, adusă la cunoștința întregului partid
4. excludere, adusă la cunoștința întregului partid.

În cazul sancțiunilor numerotate 3, 4, 5, persoana incriminată are dreptul la contestație, la recurs.

De asemenea, persoana în cauză va fi în mod obligatoriu înștiințată asupra situației în care se află. Este obligatoriu ca persoana în cauză să fie invitată la întrunirea colegilor care decid asupra comportamentului său. La întrunirea „de judecată” cel vizat se poate prezenta și însoțit de 1-3 colegi care cunosc situația discutată și pot pleda în apărarea învinuitului. La ședința „de judecată” are dreptul să participe și persoana care l-a recomandat pe „inculpat” la primirea în PLN.

Primele două forme de sancționare se decid de către președintele organizației teritoriale, iar ultimele trei se decid de președintele PLN. Pentru ultimele două, este nevoie și de acordul Biroului Central, dat prin vot secret.

Propunerea de sancționare poate veni de la orice membru al PLN, cu o argumentație/motivație ce se aduce la cunoștința persoanei în cauză.

Dacă faptele luate în discuție au caracter penal, președintele PLN sesizează organele de stat competente, conform legii care pedepsește tăinuirea sau favorizarea infractorului.

Articolul 8.

Pentru soluţionarea diferendelor dintre membrii de partid politic sau dintre aceştia şi conducerea organizaţiilor partidului se constituie comisii de arbitraj la nivelul central al partidului şi la nivelul organizaţiilor județene. În prima fază, Președintele PLN, respectiv președintele județean, oferă o soluție de conciliere. Dacă aceasta nu este acceptată de una din părți, cauza este înaintată la comisia de arbitraj.

Membrii comisiei de arbitraj sunt aleşi pe o durată de 4 ani, prin vot secret. Comisia de arbitraj este organizată şi funcţionează conform unui regulament propus de președinte, discutat și aprobat la prima Conferință Națională. Regulamentul trebuie să asigure părţilor dreptul la opinie şi dreptul de a se apăra, dreptul la recurs, precum şi proceduri colegiale, echitabile, de decizie.

Articolul 9.

Votul în PLN. Procedura de alegere a organelor executive şi competenţele acestora

Procedura de alegere a organelor executive este votul secret. Mai exact spus, votul secret controlat.

Notă: prin vot secret controlat se înțelege acea procedură de vot obișnuită – cu cabină de vot sau ceva similar etc., prin care ne putem asigura ca nimeni să nu vadă conținutul buletinului de vot, felul cum s-a votat pe buletinul de vot. Se evită falsul vot secret practicat în Parlamentul României și la majoritatea alegerilor de partid, unde nu există de fapt vot secret.

În dorința de a se asigura o participare cât mai directă, mai eficientă și mai reală a membrilor PLN la activitate partidului, imediat după înființarea PLN, conducerea partidului își asumă obligația de a întreprinde tot ce-i stă în putință pentru a introduce în PLN votul electronic și votul prin corespondență. În acest scop se va organiza un concurs public pentru găsirea celei mai bune formule tehnice de vot prin corespondență și vot electronic. La primul Congres Național se va decide în această privință, în funcție de rezultatul concursului.

Votul electronic și votul prin corespondență este pus la dispoziția tuturor membrilor.

După fiecare Congres Național și Conferință națională se organizează un vot, electronic sau prin corespondență, un referendum, prin care fiecare membru PLN are de răspuns prin DA sau NU sau PARȚIAL la întrebarea: Ești de acord cu deciziile luate la Congres? Dacă majoritatea răspunsurilor primite este NU, se mai ține un referendum intern pe întrebarea Consideri că este nevoie de un nou Congres?  Dacă răspunsul este DA în proporție de 60%, în termen de 3 luni se organizează o Conferință Națională care va discuta situația. Deciziile acestei Conferințe sunt validate după un referendum. În caz de invalidare, repetarea Conferinței poate fi suspendată printr-un act de autoritate al Președintelui, al Prezidiului sau al BEX-ului. În caz contrar, se organizează o Conferință Națională după o perioada de 12 luni.

Orice grup de 50 persoane, din cel puțin 10 organizații județene, poate dispune organizarea unui referendum, pe un anumit chestionar, cu obligația de a acoperi cheltuielile prilejuite de referendum. BEX poate suspenda această obligație dacă consideră corectă, justificată și benefică ținerea referendumului respectiv.

Articolul 10.

Participarea prin delegare la întrunirile PLN se organizează prin stabilirea mai întâi a unei norme de reprezentare. Norma de reprezentare se stabilește în funcție de (1) numărul total al celor cu drept de a fi reprezentați și (2) capacitatea, numărul de locuri, al incintei în care se ține întrunirea.

NOTA BENE: În PLN, cu acordul colegilor de partid, vom experimenta o formulă nouă de desemnare a delegaților / reprezentanților PNL, precum urmează.

După stabilirea normei de reprezentare, desemnarea delegaților se face în două etape: în prima etapă sunt desemnați delegații cu mandat direct. De exemplu, dacă norma de reprezentare este de 1 la 10, orice grup de 10 membri constituit ad hoc are dreptul să-și desemneze reprezentantul. Grupul respectiv, după ce și-a desemnat reprezentantul, iese „din joc”, nu mai contează la vot în desfășurarea procesului electiv. În mod corespunzător cu numărul celor care au primit mandat direct, numărul delegaților rămași să fie aleși prin vot comun scade. Bunăoară într-o organizație cu 500 de membri, dacă s-au constituit 20 de  grupuri de 10 persoane care au încredințat mandat direct unor colegi, mai rămân disponibile 50-20=30 de locuri pentru reprezentanții delegați prin vot indirect, „clasic”. Dreptul de a vota pentru desemnarea celor 30 de reprezentanți îl au cei care nu și-au dat mandatul direct nimănui: 500-200=300. Cei care și-au dat votul prin mandat direct rămân însă pe lista celor care pot fi propuși să reprezinte ca delegați comunitatea PLN de care aparțin.

În faza a doua a procesului de desemnare a reprezentanților, cei 300 de membri care nu și-au ales un reprezentant direct, votează după procedura curentă azi.

Acest sistem, după calculele specialiștilor, împiedică formarea unor „bisericuțe”, a unor „coterii”. În cazul formulelor de vot actuale, „clasice”, îndătinate, grupuri minuscule omogene, bine organizate, pot distorsiona voința alegătorilor. Pot împiedica delegarea ca reprezentanți a unor persoane pe care grupul nu le agreează. Chiar dacă majoritatea ar dori să fie reprezentată de persoana respectivă.

Experimentarea acestui sistem se va discuta și decide la prima Conferință Națională. Alegerea delegaților la această Conferință se va face după procedura „îndătinată”.

Daca se acceptă experimentul, după ce acest sistem de delegare va fi încercat de trei-patru ori, membrii PNL vor decide prin referendum dacă și-l însușesc definitiv.

Articolul 11.

Organele executive ale PNL sunt, în ordinea crescândă a competențelor, următoarele:

1. Organizația comunală;
2. Organizația orășenească/municipală;
3. Organizația județeană
4. Organizația națională.

Organele executive, indiferent de nivel, pot reprezenta partidul politic faţă de terţi la nivelul corespunzător, pot deschide conturi la bancă şi răspund de gestionarea acestora în fața celorlalți colegi sau în fața BEX.

O organizație comunală sau orășenească/municipală pentru a se constitui ca atare are nevoie de un minim de 11 persoane, care își aleg un șef, prin vot secret.

La nivel județean este nevoie de un minim de 33 de persoane înscrise în PLN. Prin vot secret este ales un comitet director județean și un președinte județean. În organizațiile cu peste 200 de membri, dintre membrii comitetului director se alege un birou executiv BEX, de șase persoane, prin votul deschis al comitetului director. Alegerile în organizațiile locale se țin o dată la patru ani, înaintea alegerilor locale, cu 6 sau 12 luni. Sau mai devreme, oricând, prin hotărîrea motivată a Biroului Executiv al Comitetului Național-BEX, dacă acesta consideră necesar.

Organizația comunală și orășenească

– validează noile înscrieri și încadrează noii membri în activitatea de partid prin însărcinări exact formulate;

– stabilește care obiective din programul național al PLN pot fi vizate prin activitatea organizației respective și face cunoscut organelor de partid centrale ce își propune să facă, ce sarcini își asumă;

– elaborează amănunțit strategia electorală pentru localitatea respectivă, identifică particularitățile și specificul comunității respective, din perspectivă electorală;

– identifică persoanele care merită încrederea publică și suportul PLN pentru a se face cât mai utili comunității;

– identifică persoanele cu probleme, îndeosebi de ordin comportamental, tineri mai ales, și colaborează cu școala, biserica, organele de ordine, pentru a remedia situația acestor persoane;

– colaborează cu Ministerul Muncii pentru corecta aplicare a politicii sociale a Guvernului, pentru combaterea parazitismului social, a evaziunii fiscale etc.

Organizația județeană

– verifică și îndrumă activitatea organizațiilor de pe teritoriul județului;

– stabilește problemele și nevoile pe care le au locuitorii județului și le aduce la cunoștința guvernului, a conducerii centrale a PLN, eventual cu propuneri de rezolvare realiste;

– pe baza unei analize serioase, la care invită specialiștii necesari și accesibili, întocmește o strategie de dezvoltare a județului pe o perioadă de timp mai îndelungată, parte din strategia națională a PLN de dezvoltare a României;

– monitorizează atent activitatea unui minister sau două, potrivit repartizării stabilite la Conferința Națională.

Articolul 12.

Conducerea PLN este asigurată de Conferința Națională, care se ține la un interval de maxim 4 ani. Depășirea cu 6 luni a intervalului de 4 ani îndreptățește convocarea Conferinței Naționale de către orice grup grup de inițiativă care, în termen de trei luni, obține cele mai multe semnături de susținere din partea membrilor PLN.

La Conferința Națională se aleg organele de conducere efectivă, a căror principală preocupare este să dea viață deciziilor luate la Conferința Națională. În acest scop, Conferința alege un președinte, un Comitet Național, un secretar executiv, trei vicepreședinți. Alegerea președintelui se face după ce fiecare candidat la funcția respectivă și-a depus în scris proiectul politic, cel mai târziu cu două săptămâni înainte de întrunirea delegaților la Conferință. Alegerea se face prin vot secret controlat. Conferința poate aduce modificări la Statut și Doctrină, cu condiția ca propunerile în acest sens să fie aduse la cunoștința tuturor membrilor PLN cu cel puțin două săptămâni înainte de Conferință.

Articolul 13.

Președintele PLN are menirea

– să reprezinte PLN de câte ori este nevoie, pentru a prezenta activitatea și organizarea PLN, pentru a-i promova imaginea și interesele;

– să vegheze la respectarea statutului PLN și a programului politic;

– să se preocupe de implicarea cu demnitate și eficiență a PLN în viața politică;

– să ridice prestigiul PLN atât prin ținuta sa publică, cât și prin viața privată;

– să cunoască viața politică internă și internațională, să acomodeze acțiunile PLN la realitatea concretă internă și internațională;

– să țină legătura și să trateze cu autoritățile publice pentru a le face cunoscut punctul de vedere al PLN în problemele de interes național.

În mare, și păstrând proporțiile, acestea sunt și atribuțiile președinților județeni ai PLN.

Articolul 14.

După alegerea președintelui, urmează alegerea prin vot secret a noului Comitet Național, prescurtat CN.

Comitetul Național alege prin vot secret un Birou Executiv, prescurtat BEX, care își alege prin vot secret un șef al Biroului Executiv. Candidații la preșidenția partidului care obțin în primul tur cel puțin 10% din voturi fac parte din oficiu din BEX. Candidatului la preșidenția partidului care a obținut în turul doi peste 40 la sută din voturi i se oferă funcția de vice-președinte al partidului, pe care o acceptă sau nu, după cum îi este voia.

La cererea președintelui, adresată Comitetului Național, după alegerea șefului BEX se poate face completarea biroului cu persoane desemnate direct de președinte. Numărul acestora nu poate depăși o pătrime din numărul celor aleși prin vot.

Șeful BEX este și prim vice-președinte al PLN. Rolul său este de a-l seconda și suplini la nevoie pe președinte. Prim vice-președintele PLN cunoaște și îndrumă activitatea din teritoriu, verifică respectarea angajamentelor asumate de organizații și de liderii acestora, inclusiv de președintele PLN, pe scurt, monitorizează și supervizează întreaga activitate a PLN, raportând președintelui și Comitetului Național asupra situației din partid.

Comitetul Național lucrează în plen și pe comisii. Comitetul Național își alege un director, care devine astfel și vice-președinte al PLN.

Comitetul Național

– poartă răspunderea pentru întreaga prestație a PLN;

– urmărește măsura în care președintele ales al PLN respectă proiectul și angajamentele cu care a câștigat încrederea colegilor;

-monitorizează activitatea Guvernului și a altor autorități naționale într-un spirit constructiv, cooperant;

– stabilește strategia electorală a PLN;

– întocmește cu forțe proprii, dar și cu sprijinul unor persoane care se oferă, dacă acestea au competența necesară, Planul Național, un proiect de dezvoltare a României pe o perioadă mai mare de 10 ani. Planul Național cuprinde și oferta de guvernare cu care PLN participă la proximele alegeri. Planul Național este adus la cunoștința publicului, a autorităților, și este definitivat prin sugestii și propuneri venite din partid sau din publicul larg. Strategia PLN conține măsuri și propuneri privind viața de partid.

Președintele ales are dreptul să desemneze un al treilea vice-președinte, dacă locul este vacant și dacă consideră necesar, cu atribuții pe care i le fixează Președintele. Persoana desemnată trebuie să fie membru al Comitetului Național sau președinte al unei organizații județene. Vicepreședinții PLN fac parte de drept din Biroul Executiv al PLN – BEX.

Președintele PLN și cei trei vice-președinți constituie Prezidiul partidului, cu menirea de a decide în situațiile neprevăzute de statut și în orice altă problemă, urmând ca aceste soluții să fie ulterior discutate și avizate sau respinse de Comitetului Național. În caz de respingere, președintele poate amâna o decizie definitivă până la întrunirea Conferinței Naționale sau a Congresului Național.

Articolul 15.

Competenţa adunării generale a membrilor sau a delegaţilor acestora

Membrii PLN se întrunesc în adunare generală cu participarea tuturor membrilor sau prin delegați. Norma de reprezentare prin delegați se stabilește de Consiliul Național prin decizia de organizare a adunării generale respective. Norma de reprezentare este determinată de condițiile concrete de desfășurare a adunării: capacitatea incintei în care se va ține Conferința sau Congresul.

Data și locul de desfășurare a adunării le stabilește Biroul Executiv și Președintele, prin consens. Adunările generale care se desfășoară după calendarul statutar sunt considerate Conferințe Naționale, cu caracter ordinar, iar adunările generale convocate în mod excepțional se numesc Congrese Naționale, cu caracter extra-ordinar. Conferințele Naționale se organizează în anul pre-electoral, iar în cazul unor alegeri anticipate și în alte situații excepționale se convoacă Congresul Național.

Conferința Națională are următoarele competențe și atribuții:

– alege președintele PLN și Comitetul Național PLN;

– validează sau invalidează activitatea Președintelui PLN, a Consiliului Național;

– discută și decide asupra propunerilor de modificare a Statutului PLN și a Programului PLN;

– discută și decide asupra alianțelor electorale ale PLN, asupra strategiei electorale propuse de Biroul Executiv;

– validează sau invalidează rezultatul alegerilor din organizațiile județene ale PLN;

– organizează activitatea de elaborare a ofertei electorale a PLN;

– concepe și supraveghează aplicarea strategiei electorale a PLN;

– organizează activitatea  de elaborare a Planului Național;

– discută și aprobă Planul Național conceput de PLN și Strategia PLN.

Congresul Național se convoacă în mod excepțional, la propunerea unui grup ad-hoc constituit, alcătuit din cel puțin un sfert dintre membrii Comitetului Național și un sfert dintre președinții organizațiilor județene. Grupul ad hoc emite un document justificativ – un memoriu, care conține motivația convocării Congresului. Memoriul se pune la dispoziția Comitetului Național și a organizațiilor județene cu cel puțin o lună înainte de data propusă pentru ținerea Congresului.

Pe primul punct al ordinii de zi a Congresului se discută situația care a făcut necesară convocarea Congresului și se decide prin vot asupra oportunității întrunirii. În cazul în care se ajunge la concluzia că a fost inoportună convocarea Congresului, cel mai tînăr delegat și cel mai  în vârstă sunt desemnați să stabilească o nouă ordine de zi pentru lucrările Congresului. În mod obligatoriu se discută și se decide dacă e cazul să se ia măsuri de sancționare a celor care au cerut convocarea Congresului fără motive temeinice. Sancțiunile pot fi date în cadrul Congresului sau după încheierea acestuia, de către Comitetul Național. Sancțiunea suspendării sau excluderii din PLN nu poate fi dată pentru convocarea neîndreptățită a unui Congres Național.

În cazul unor alegeri anticipate, nu se mai pune problema oportunității convocarii Congresului Național. Convocarea Congresului Național se face conform Statutului.

Congresul Național poate decide asupra componenței Comitetului Național prin demiterea din funcție a 25% dintre membrii CN și alegerea unor înlocuitori. Această măsură nu poate fi luată decât dacă a fost cuprinsă în memoriul depus de organizatori (grupul ad-hoc). În acest caz se anunță din timp și lista celor propuși spre a fi demiși, precum și o prezentare a motivelor de demitere a fiecăruia în parte.

Congresul Național poate aduce modificări la Statut, în aceleași condiții, prin propuneri prezentate mai înainte în memoriul justificativ al organizatorilor.

Articolul 16.

Propunerea de demitere, de suspendare sau de excludere din partid a președintelui se face de către un Grup ad hoc alcătuit din 25% dintre membrii Comitetului Național și majoritatea președinților de organizații județene, prin convocarea unui Congres Național. Data Congresului nu poate fi mai devreme de 2 luni de la publicarea memoriului justificativ conceput de grupul de inițiativă. Propunerea făcută de aceștia poate figura singură pe ordinea de zi a Congresului Național și, dacă este acceptată de delegații de la Congres, în termen de 15-30 zile este supusă votului electronic sau prin corespondență al tuturor membrilor PLN. Dacă votul tuturor membrilor infirmă decizia Congresului privitoare la președintele PLN, în termen de 45 de zile se organizează un Congres Național de reconciliere. Organizarea acestui Congres se face de către un comitet alcătuit din persoane desemnate de președinte și de grupul care l-a contestat pe președinte, precum și din persoane desemnate prin tragere la sorți, în proporții egale (1/3).

Articolul 17.

Organele împuternicite să prezinte candidaturi în alegerile locale, parlamentare şi prezidenţiale.

În completarea prevederilor legale, referitoare la alegerile locale și parlamentare, avem în vedere următoarele practici și măsuri:

Pentru alegerile locale, identificarea și prezentarea candidaturilor cade în sarcina organizației județene. Înainte cu o lună de deschiderea campaniei electorale, fiecare organizație județeană depune la sediul central un raport asupra situației locale din perspectiva electorală, cu mențiunea detaliată a problemelor și nevoilor cu care se confruntă.

În localitățile în care nu există organizație PLN, se va încerca depunerea totuși de candidaturi sau măcar susținera unor candidați de pe lista altor partide despre care avem informații că ar fi candidați de ispravă!

La alegerile locale, în funcție de calitatea individuală a candidaților, orice alianță sau înțelegere cu alte formațiuni politice este admisă, pe răspunderea persoanelor din PLN implicate. De preferat sunt înțelegerile de colaborare între persoane. Președintele județean conduce direct campania electorală în județ. Pe țară, șeful Biroului Executiv.

Pentru alegerile parlamentare decizia privind candidații care vor reprezenta PLN va fi în mâna președintelui, care se va consulta permanent cu președinții județeni. În caz de dezacord cu privire la persoana candidatului, decide Președintele. Dacă sunt nemulțumiți și se consideră nedreptățiți sau nemulțumiți de candidatul impus de președintele PLN, președinții județeni pot cere arbitrajul Biroului Executiv, a cărui decizie este definitivă. Șeful Biroului Executiv conduce campania de alegeri parlamentare și avizează  alegerile locale.

Articolul 18.

Pentru alegerile prezidențiale Comitetul Național formulează din timp un set de condiții, numite criterii de exigență ale PLN, pe care trebuie să le îndeplinească un candidat PLN la funcția supremă din Stat, un fel de „portret robot”. Se organizează un concurs / sondaj public pentru desemnarea candidatului PLN la preșidenția României, acesta poate fi și o persoană din afara PLN. După înscrierea candidaților se face publică lista acestora și se organizează o dezbatere publică asupra candidaților. O preselecție a acestora se face în Comitetul Național, care decide asupra candidaților care nu îndeplinesc criteriile de exigență ale PLN. Urmează apoi votul prin corespondență sau internet la care participă toți membrii PLN. La vot pot participa și persoanele incluse pe Lista Națională Lărgită, dacă își exprimă această dorință. Dacă după primul tur niciun candidat nu obține peste 50 la sută din sufragii, între primii doi candidați se ține al doilea tur de vot, în termen de o săptămână. Toată procedura de desemnare a candidatului PNL trebuie să se încheie în intervalul de cinci-trei luni până la data alegerilor.

La alegerile prezidențiale campania electorală este condusă de candidatul la preșidenție al PLN, care își desemnează echipa electorală, alcătuită în proporție de minim 50% din membri PLN cu o vechime de doi ani cel puțin. În echipă trebuie să se afle și trei 3 membri ai Comitetului Național desemnați de directorul acestui for. Dacă președintele PLN nu candidează la funcția de președinte al României, el se va pune la dispoziția echipei electorale cu tot ce va putea să ajute la succesul candidatului.

Articolul 19.

În PLN va funcționa un grup independent de reflecție politică. Menirea acestui grup este să imagineze forme de ameliorare a organizării PLN, să discute liber orice problemă importantă pentru partid și Țară, să informeze conducerea PLN asupra sugestiilor pe care le-ar avea de făcut în vederea obținerii unor rezultate mai bune. Constituirea acestui grup se va face benevol, după principiul „vine cine vrea, rămâne cine poate”. Pentru început, pentru demararea acestei activități, fiecare membru al Prezidiului PLN propune o persoană pentru Grupul independent de reflecție politică. E recomandabil ca persoana respectivă să nu facă parte din „activul” PLN și să se bucure de un prestigiu public.

Grupul independent este un club de discuții și dezbateri, la care poate participa orice membru al PLN. Participanții pot veni cu invitați la întrunirile grupului. Grupul decide prin consens dacă și în ce fel ajunge să aibă o structură organizatorică. În acest caz, cei patru membri inițiatori ai Grupului nu primesc nicio funcție în structura creată. PLN se implică numai ca amfitrion, ca gazdă a dezbaterilor politice libere, oferind condițiile minim necesare pentru desfășurarea acestora. Se va urmări participarea unui număr cât mai mare de tineri la întâlnirile Grupului.

Articol 20.

Constituirea unei organizații de tineret a PLN este un subiect de meditație și acțiune pentru Prezidiul PLN încă de la înființarea sa. În termen de șase luni, Prezidiul va elabora un statut provizoriu al organizației de tineret, care va fi supus dezbaterii și îmbunătățirii în Comitetul Național Director. Când PLN va ajunge să aibă 100 de membri sub vârsta de 35 de ani, se va organiza întrunirea constitutivă a organizației, conform statutului provizoriu. Statutul este definitivat în cadrul organizației de tineret. După definivare, Statutul organizației de tineret devine act constitutiv al PLN și se depune la tribunal.

Articolul 21.

Organul competent să propună reorganizarea partidului sau să decidă asocierea într-o alianţă politică ori în alte forme de asociere este președintele partidului sau Biroul Executiv BEX. Orice membru PLN are dreptul să facă propuneri de reorgnizare a partidului. Propunerile respective ajung la Președintele PLN și la BEX, care le analizează separat. Fiecare propunere, cu toată documentația de motivare, se înaintează la Comitetul Național, cu recomandarea de admitere sau respingere. Decizia asupra propunerii se ia în Comitetul Național și poate fi contestată prin memoriul comun al majorității președinților județeni.

Reorganizarea partidului se discută și se aprobă sau nu în Comitetul Național. Dacă președintele sau șeful Biroului executiv nu sunt de acord cu reorganizarea votată în Comitetul Național, la cererea acestora se convoacă Congresul PLN, pentru a discuta problema reorganizării. Congresul Național acceptă să ia în discuție și alte propuneri, prezentate în Congres, dacă aceste propuneri au susținere din partea a cel puțin zece președinți județeni.

Articolul 22.

Patrimoniul PLN este constituit din bunuri mobile și imobile, achiziționate și dobândite legal. La data înființării sale acest patrimoniu constă dintr-un fond de 300 (trei sute) lei, depus la CECBANK de Ion Coja, președintele PLN.

Sursele de finanțare sunt: cotizațiile primite de la membrii PLN și donațiile, care pot proveni și de la persoane din afara PLN. În acest caz, conducerea PLN verifică dacă persoana în cauză are cazier penal. Caz în care donația respectivă este redirecționată, cu acordul donatorului, spre alt beneficiar. Dacă donația s-a făcut prin testament, nu se mai verifică niciun cazier.

Cotizația minimă este de zece lei lunar și este obligatorie la toți membrii PLN trecuți de 40 de ani, ale căror venituri depășesc salariul mediu pe economie.

PLN, atât la nivel central, cât și la nivel local, ține la dispoziția organelor de stat interesate, precum și a oricărui președinte județean sau membru al Comitetului Național, toate actele privitoare la patrimoniul PLN, la modul cum au fost cheltuite sumele de care a dispus PLN. Orice înstrăinare de bunuri imobile din patrimoniul PLN trebuie aprobată de Comitetul Național și adusă la cunoștința proximei adunări generale. Pentru fiecare act de înstrăinare, unul sau mai mulți dintre cei patru membri ai Prezidiului își asumă răspunderea în fața legii, pentru orice eventualitate. Persoanele care fac donații pot cere informații privind felul cum a fost gestionată donația.

Articolul 23.

În relaţiile cu autorităţile publice şi terţi partidul este reprezentat de oricare membru al Prezidiului, potrivit înțelegerii care există între aceștia. După caz, pe plan local, PLN poate fi reprezentat de șeful organizației locale sau de președintele județean. Orice semnătură sau angajament în numele PLN trebuie să aibă acordul prealabil al președintelui PLN.

Orice membru al PLN poate fi însărcinat de membrii Prezidiului să reprezinte partidul, cu mandat limitat în timp și bine precizat în conținut. Vor fi precizate și limitele propriei inițiative. Mandatarea nu poate fi imperativă, ci numai cu asentimentul celui în cauză. Persoana mandatată informează Prezidiul asupra activității sale în cadrul mandatului atunci când se cere sau consideră că este necesar..

Articolul 24.

Prezidiul desemnează 8 persoane care alcătuiesc Echipa de control a PLN, însărcinată să asigure corectitudinea și eficiența activității în PLN. Echipa depistează și investighează orice abatere de la statutul și doctrina PNL, dar și meritele deosebite ale unor membri de partid. Echipa propune sancțiuni și distincții. Cu atenție specială echipa de control supraveghează desfășurarea corectă a alegerilor în PLN și participarea PLN la alegerile naționale în condiții de corectitudine și demnitate. Fraudarea sau încercarea de fraudare a alegerilor din partid sau din Țară se sancționează cu asprimea cea mai mare. Echipa de control face caz public din sancțiunile sau distincțiile acordate, dacă consideră necesar acest gest pentru moralul public, pentru opinia publică.

Articolul 25.

PLN îşi încetează activitatea la propunerea Președintelui, a Șefului Biroului Executiv sau a Prezidiului PLN. Propunerea este discutată în Comitetul Național. Dacă propunerea este acceptată, se instituie o perioadă de așteptare de 90 de zile. Dacă în acest interval nu se ivește un grup de inițiativă, format din minim 40 de membri PNL, dintre care cel puțin 3/4 sub vârsta de 35 de ani, doritori să preia partidul și să-l reorganizeze, PLN își încetează definitiv activitatea și face cunoscut acest lucru autorității publice interesate.

NB: Acest statut devine operațional în întregimea sa în momentul când Partidul ajunge la un număr de 1000 de membri plătitori de cotizație. În cel mai scurt timp se organizează prima Conferință Națională a PLN, conferință propriu zis constitutivă. După socotelile noastre, aceasta se va întâmpla până la 1 martie 2016.