De la wikileaks-ul dosariadelor la whiskyleaks-ul cotrocenist…

Sunt ultimele lui luni de mandat… Vor fi însă și ultimele luni de „coabitare” politică! Pentru că, de acum, Traian Băsescu nu are de ce să se mai teamă. Va putea transforma tribuna Cotrocenilor în lansator de acuze, va putea vehicula mesaje zdrobitoare, fără legătură cu rostul lui în cadrul Administrației Prezidențiale, va putea îmbrăca tricourile pe care le dorește! Se va putea pune fățiș în simbria candidatului său preferat. Știe că nu mai poate fi atins de nici o suspendare și va putea încăleca oricând și oricum legea supremă pentru a-i face loc candidatului Cristian Diaconescu. Pe care nu l-a mustrat pentru nefericitul mesaj pe care l-a dat când a declarat că, dacă nu va intra în turul al doilea, nu va mai merge la vot! Pe care nu l-a luat de bretele pentru a-l expedia la Golden Blitz să-l aștepte cu lista semnăturilor de susținere, nu să-i semneze, fie și sub onoarea de fi primul pe lista susținătorilor, candidatura la președinție în cadrul unei întâniri „de lucru” de la Cotroceni. Unde între subiectele cu tematică externă, Cristi Diaconescu și-a făcut lobby pentru propria-i imagine.

De acum, social-democrații chiar ar trebui să se teamă de Traian Băsescu. Pentru că președintele se va putea folosi din plin de poziția sa pentru a trimite săgeți. Căci, în fond, dacă premierul nu se ocupă de țară și abuzează de funcția sa pentru vizite electorale, de ce s-ar mai preocupa Traian Băsescu de atribuțiile la care îl obligă prima funcție în stat și nu ar face la rându-i campanie pentru Cristian Diaconescu?

Pentru Traian Băsescu, implicarea „pro bono” ca propagandist (dar și vidanjor al neajunsurilor lui Cristi Diaconescu) ar reprezenta și o bună ocazie de a demonstra câte știe și cât de valoros poate fi, în viitor, ca jucător… pensionar. Căci, oricât de drag i-ar fi Cristi Diaonescu, Traian Băsescu nu va pune la bătaie tot arsenalul de informații pe care îl are și își va păstra „muniție” și pentru anii de „rentă politică” pe seama informațiilor pe care le-a acumulat în două mandate. Și este o „prestație”, deși mai nimerit ar fi să-i spunem „prostituție politică”, anunțată cu multe luni în urmă, când se oferta prin valoarea pe care o va reprezenta grație informațiilor pe care le-a colectat.

Este poate și unul dintre motivele pentru care l-a atacat atât de dur pe Teodor Meleșcanu, poate singurul contracandidat al preferatului său care ar putea apela, tot grație informațiior strânse, la un șantaj similar. Dar ce se va face președintele dacă Meleșcanu va demisiona din fruntea serviciilor, nu va candidata dar se va pune în postura de „consultant”, tot pentru unii dintre candidații la președinție? Vom asista la o tăvălelă cu informații ori la o tăvăleală între servicii?

Și este evident gradul uriaș de vulnerabilitate pe care îl reprezintă declarațiile amenințătoare ale lui Traian Băsescu. Acelea de „a-i dezbrăca public pe unii dintre candidați”, de a spune TOT (ba, chiar ar putea să ne spună tot; inclusiv din spatele gratiilor!). Deja, fie și doar prin simpla vehiculare a acestei posibilități, Traian Băsescu a estompat ardoarea unora dintre doritorii încă neanunțați de a intra în luptă. Cei mai slabi de înger vor sta de o parte, iar ceilalți vor risca probabil confruntarea cu dosarida wisky-leaks-ului

Așa că, dintr-un președinte-jucător am putea asista la transformarea lui Traian Băsescu într-un consultant turnător. Sau „sifonar”; desigur, cu trei cuburi de gheață!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*