Regrete, bucurii…

În vreme ce ministrul „fă, Doina!”, ce pana ei!, își exprima regretul că „nici inundațiile nu mai sunt ce au fost odată”, pesemne cu gândul la vremurile în care pompierii o plimbau în barcă împreună cu premierul, ca pe sfintele moaște, ori poate, vorba lui Victoraș, avea femeia „chef de niște inundații”, un alt ministru, păstrând fundalul apelor revărsate ce purtau pe coamele furioase bușteni, catrafuse (poate și niște afișe PSD!), medita nostalgic vizavi de bogăția pe care o reprezintă apa în simbolistica populară. Un soi de noroc (chior, politic!) adus românilor de apele revărsate, Mihnea Costoiu încurajându-ne că „apa la români aduce noroc la un eveniment şi eu cred că va aduce noroc şi premierului şi PSD”. Vorba aceea, ghinionul nostru, norocul lor (electoral)… Iar la câțiva pași mai încolo, Liviu Dragnea se declara la rându-i „foarte încărcat pozitiv” după vizitarea comunelor afectate de inundații!

Ba, chiar și el, candidatul, a văzut în aceste inundații o oportunitate, declarând că „Dumnezeu aşează lucrurile mai bine decât noi!”, evenimentele permițându-i să-și lanseze candidatura „puţin mai devreme, la Novaci”, acolo unde, nu-i așa?!, nu a fost nici un semn divin în faptul că apele i-au măturat cel mai fidel fief (ca în primăvară!)…

Iar gulerele scrobite ale PSD-ului nu au descălecat între ape (pe uscat!) pentru a-și sufleca mânecile și a da o mână de ajutor sinistraților. Ba, era cât pe aici să asistăm la un atac de panică al (prim)candidatului (acest… parfuridi!), dar nu la vederea dezastrului și a sărăciei și mai sărăcite de viituri, ci în clipa în care sinistrații, luându-i în serios prezența, i-au cerut să dea și el o mână (la propriu) de ajutor. „Păi acum, să venim cu utilaje, că dacă venim cu mâna, ce facem?” – a tăiat-o repede dintre ape premierul…

În schimb, social-electorații au „maximizat” spectacolul apelor într-un fundal al lansării candidatului Ponta. Deși, mai bine îl lansau la apă și îl lăsau să se ducă… Eventual dipă utilajele promise!

Și ce așteptări să avem de la un candidat care, ca prim mesaj a ceea ce va face el ca președinte, s-a găsit să ne spună că aidoma situației din partea de țară unde s-a dus să se lanseze, în dezastrul de la Novaci, așa va fi și mandatul lui de președinte: „Cu probleme, cu necazuri…” Un dezastru care nu l-a împiedicat să meargă „la inundații”, nu doar dimpreună cu toate gulerele țâfnoase ale socialismului, ci și cu studioul de campanie electorală al Antenelor, pastorul Gâdea relatând despre eforturile candidatului… ortodox Ponta prin deloc subtile treceri de la subiectul inundațiilor, cu apa la picioare, la viitorul luminos, cu țara la picioare, al prezidențiabilului Ponta!

Desigur, alegerea simbolică a zilei referendumului din 2012 pentru lansarea candidaturii pentru Cotroceni, cu tot norocul clamat și de către superstițiosul ministru Costoiu, s-ar putea să nu se dovedească prea fericită în cele din urmă. Căci, așa cum „acțiunea referendumul” a fost ratată, ba s-au ales și niște dosare penale de acolo, așa s-ar putea întâmpla și în noiembrie, acum, doi ani mai târziu! Dar ar fi o ocazie pentru Victor Ponta pentru a învăța să facă diferența între un „deja vu” și un plagiat ordinar! Mai ales că, după ce a plagiat, chipurile „în parafrază”, și lozinca lui Basescu, trecând de la „Să traiti bine!” (acum, noi, fie și ipotetic…) la „Părinții și bunicii noștrii vor trăi bine!” (nu copii noștri, ci bunicii, dar și ei, nu azi, ci poate cândva, pesemne de la paștele cailor încolo!), premierul a furat și sloganul de campanie al fraților de pe peste Prut: „Schimbare până la capăt!”.

Oricum, cel mai bun debut al campaniei pentru PSD l-ar fi reprezentat chiar amânarea lansării. Ar fi arătat că „marele partid” este alături de oameni. Și nici nu ar fi fost prea dificil de gestionat o asemenea amânare. Căci, așa cum ședința de guvern a putut fi amânată acum, ba, așa cum în primăvară, tot la inundații, Ponta a dictat suspendarea campaniei PSD pentru europarlamentare, la fel ar fi trebuit să facă și în aceste zile.

El este însă prim-candidatul! Iar mașinăria PSD nu trebuia să se oprească… Nici în fața stihiilor naturi, nici în fața suferinței oamenilor… Și nu trebuie să se împleticească nici măcar de morții inundaților, intrați ca inventar în spectacolul de pomenire a candidatului PSD pentru prezidențiale. Pentru că acesta este mastodontul PSD.. Un monstru de cinism atât de dornic de ceremonii, de autogratulare, încât își caută festinul și în mâlul din casele inundate. Asta dacă vede mâlul… Căci, zicea Victor Ponta, dând lecții celor de la Comandamentul pentru Situaţii de Urgenţă Dolj despre felul în care ar trebui să gestioneze mesajele, pe la început de calamitate, de se mirau și SPP-iștii gonflabili de pe lângă el, „nu trebuie creată panică, nimeni nu a păţit nimic”! Și în parte așa era! Doar că i se împleticise limba în gură și, de fapt, era vorba de faptul că nici un baron nu pățise nimic.

Iar apa va trece… Dar vor rămâne pietrele, agățate de gâtul țării, dar și mult mâl, moloz, suferință, „aproximativ doi morți” (dixit generalul izmenar Oprea!) și un candidat…

2 răspunsuri la Regrete, bucurii…

  1. Viorel spune:

    Asta ne dorim, asta avem…..Paine si Circ…..
    Când n-o sa-i ,mai toleram pe toti acesti ”Izmenari” balbaiti si inculti, când o sa-i izgonim din scaunul puterii…probabil, mai mult ca sigur, tara va arata altfel….Probabil si multi dintre „Comentatorii” acestora nu vor mai avea obiectul muncii!!!!
    Dar pana atunci …Paine si Circ….Non-Stop!!!!

    • Cezar Adonis Mihalache spune:

      Nu duceți dvs. grija acestor „comentatori”! Să vină vremea la care să nu mai avem noi ce reproșa!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*