Ziua Imnului – 29 iulie

Pe 24 ianuarie 1990, Consiliul Frontului Salvării Naţionale a emis Decretul-lege nr. 40, prin care „Deşteaptă-te, române!” a devenit Imnul de Stat al României. Această prevedere a fost stipulată şi în Constituţia din 1991.

Alegerea şi proclamarea unei Zile a imnului naţional al României a fost făcută de Parlamentul României prin Legea nr. 99 din 26 mai 1998. Textul actului a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 198/28 mai 1998, iar legea stipulează la Art. 1. – (1):

Se proclamã ziua de 29 iulie, Ziua Imnului Naţional al României – Deşteaptă-te, române!, simbol al unităţii Revoluţiei Române din anul 1848”.

Sursa, pe baza căreia s-a ales şi s-a adoptat legea „Zilei Imnului Naţional al României”, este Raportul nr. 10 al Comisarului extraordinar al districtului Vâlcea, D. Zăgănescu, către Ministerul trebilor din Lăuntru al Ţării Româneşti, publicat în Monitorul Oficial nr. 14, 1848, din 26 august.

Datat în 30 iulie 1848, documentul anunţa că, pentru a comemora un eveniment din timpul Revoluţiei de la 1848, petrecut la Râmnicu Vâlcea, următoarele fapte:

Eri, Joi, la 29 ale curgătoarei luni, după oarecare încetare a boalei holerei, adunându-ne cu toţi cetăţenii Râmnicului Vâlcei şi chorul bisericesc într-o câmpie înconjurată cu arbori, ce este în faţa cetăţii, precum şi d. Admi­nistrator cu toţi funcţionarii şi garda naţională înarmată, purtând şease stindarde tricolore, scrise pe dânsele devisa naţiei şi numele districtului, garda naţională având în numărul ei şi o trupă de Austriani, locuitori într-această cetate şi subscrisă de bună voe, au format un cortegiu foarte fru­mos. În mijlocul acelui câmp s-a făcut de onorabilul magistrat o tribună îm­ploiată cu ramuri verdzi de arbori şi un arc de triumf împletit cu flori şi cu sfânta cruce deasupra, unde, începându-se sfânta ţeremonie de către miniştri ceresci, s-au citit cele 21 pun­cturi din Constituţie, apoi suindu-ne pe tribună, am ţinut un discurs de o oră cu cele mai vii expresii asupra sfinte­lor drepturi naţionale, aşa încât tot cetăţeanul de orice religie mi-a răspuns prin mii de aclamaţii: să trăiască Constituţia, să trăiască poporul Român şi Guvernul provizoriu, rostind cu plăcere fiecare cetăţean şi jurământul pentru sprijinirea Constituţiei, iar gar­da naţională la cuvântul: să trăiască Constituţia ş.c.l. a răspuns printr-un număr însemnat de arme cu salve de­tunătoare. În acest pompos constituţiu, aflându-se şi d-lui Anton Pann, profe­sor de musică, împreună cu câţiva cântăreţi de aceeaşi profesie, au alcă­tuit o musică vocală cu nisce versuri prea frumoase, puse pe un ton naţional, plin de armonie şi triumfal, cu care a ajuns entusiasmul de patrie în inimile tuturor cetăţenilor. De aici ne-am în­tors în cetate cu musica vocală, cântând până la locuinţa domnului Administra­tor, unde mai strigând încă de trei ori: să trăiască poporul Român, Constituţia şi Guvernul, s-au împrăştiat prin cetate. Astfel Domnule Ministru, s-a serbat sacra zi de 11 iunie, care va rămâne neştearsă din analele şi inimile României. Salutare şi frăţie. Comisar extraordinar al districtului Vâlcea, D. Zăgănescu”.

Deşi există cel puţin o divergenţă legată de locul unde s-a cântat pentru întâia oară „Deşteaptă-te, române!”, totuşi, alegerea zilei de sărbătorire a Imnului Naţional a plecat de la identificarea acestei locaţii cu Râmnicu Vâlcea. S-a procedat astfel plecându-se şi de la precizarea oficială a Academiei Române, potrivit căreia imnul a fost cântat prima dată la Râmnicu Vâlcea, menţiune care s-a bazat pe lucrarea lui Viorel Cosma, „De la cântecul zaverei la imnurile unităţii naţionale” (1978).

Andrei Sever Mureșan,
președinte Fundația Andrei Mureșanu – „Deșteaptă-te române!”

Un răspuns la Ziua Imnului – 29 iulie

  1. Iacoboaie Radu spune:

    Fraților, a văzut vreunul din frățiile voastre documentarele de pe manolescubd? Le-am descoperit ieri. Sunt de-a dreptul excepționale. Nu sunt chiar toate perfect în regulă, trebuie selectate. Trebuie copiate pe DVD-uri și răspândite cele care merită. Vorba fratelui Vasile, SUNT AUR. Părintele Iustin Pârvu ne îndemna să nu-i uităm și să-i cinstim cum se cuvine pe sfinții închisorilor comuniste, dar ne mai îndemna să fim IINFORMAȚI și VIGILENȚI. Pentru că mulți lupi în blană de oaie au ieșit să amăgească oamenii și îndeosebi pe cei care cred cu adevărat în Dumnezeu. Pentru că în jurul nostru MANIPULAREA ȘI MINCIUNA AU AJUNS LA COTE NEMAIÎNTÂLNITE VREODATĂ.
    ÎN FILMELE DOCUMENTARE MENȚIONATE MAI SUS SUNT INFORMAȚII DIN INTERIOR, DATE FOARTE PREȚIOASE OFERITE DE CĂTRE UNII EVREI TINERI ȘI ONEȘTI, CARE AU SCORMONIT DUPĂ ADEVĂR. Dacă descărcați programul KMPlayer (al doilea fișier când accesați pe Google), titrarea este asigurată în foarte bune condiții la toate.

    Mulțumesc mult fraților de pe blogurile saccsiv, apologeticum, danielvla, bucovina profundă, ziarul Natiunea și discerne pentru deschiderea față de tratarea acestui subiect delicat și tabu în mass media românească și internațională, care este MASONERIA. Doamne ajută!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*