Balada-nțigănirii necurmate

Oriunde ochii ți-i arunci

pe-ntinsul plaiul străbun,

dovezile de-nțigănire

au devenit un fapt comun.

 

Nu doar prin aprigi ciorditori

ce fac din furt o meserie,

ori prrin cohorte de milogi

cu diplome-n ticăloșie,

 

ci prin acel ceva distinct

ce-n nație s-a-nsinuat,

încât în spirit România

pare un țigănesc olat…

 

Și cum să fie altminteri

când legile-s de hoți făcute

ca mai apoi prin juzi corupți

sa fie astfel aplicate,

 

ca etnicii-n totalitate

– de-a valma romi, maghiari, evrei –

motiv să n-aibă să se plângă

că alții-s fruntea-ntre mișei?!

 

Postdecembrismul românesc

(o știm cu toții foarte bine)

s-a dovedit un Eldorado

doar pentru inși fără rușine.

 

Cum pielea oacheșă-i imună

la a rușinii ciupitură,

iată motivul pentru care

țiganii-n stambă se dădură

 

ca să pătrundă în palate

cu jug de aur la grumaz,

încredințați că toți monarhii

sunt ca ai lor – fără obraz!

 

Dar legăturile de clan

în șatră-s o așa putere,

încât un bulibașă trece

peste-mpărat și a lui vrere.

 

(Se ceartă politrucii noștri

și ca țiganii se înjură?

E altă șatră și-un alt cort,

dar cu năravuri pe măsură…)

 

Când țara toată-i pe butuci

și-n mîzgă-nțigănită dormitează

(manele, murdărie, mârlănie),

mirare nu-i c-atâți români

se duc în lume

se tot duc

cu aurul din minți și din simțiri,

ca omeneasca împlinire s-o cunoască

cu inimile-ades scăldate-n nostalgii.

 

Iar după ei, cete nomade

de puradei, pirande și lăieți,

ca faima României s-o sporească

prin fapte de descurcăreți,

 

convinși c-a lor menire-n lume

este să ceară și să să dea

doar fraierilor lovituri,

iar traiu-nseamnă a trișa.

 

Atâta doar că tot acuși

occidentalii democrați,

sătui de ei ni-i retrimit

în jegul lor încătușați,

 

ca mendrele să și le facă

până ce iar se vor roi,

ba chiar un stat să aibă-al lor

(Oltenia sau alt ținut)

sperând că-n el vor huzuri

ca-ntr-un Eden al șuților.

8 răspunsuri la Balada-nțigănirii necurmate

  1. George Petrovai spune:

    V-am citit cu atentie fabula, domnule Iordachescu.
    Publicati-o ca sa se delecteze cu ea cat mai multi cititori. Exprima una din realitatile cutremuratoare de la noi.

  2. Narcis-vasile spune:

    ÎMI PERMIT A VĂ TRIMITE ACEASTĂ FABULĂ !SPER SĂ VĂ PLACĂ !

    Greierele,leul şi furnica

    de Iordăchescu Narcis Vasile

    În fiecare zi furnica vine la servici devreme
    Pentru a fi rentabilă şi pentru nu avea probleme ,
    Şi nici nu începe ora de program încă ,
    Ea,conştiinciosa se apucă repede de muncă !

    Ea produce mult ,este bine plătită,
    Motiv pentru care-i veselă şi fericită !
    Şeful ei Leul, ascuns prin ale biroului unghere,
    Este surprins să audăcă furnica lucrezăfără supraveghere!

    Şi se gândeşte Leul după ce a tras un chef,
    Că harnica furnică ar fi mai productivă dacă ar avea un şef !
    Deci a angajat un gândac de bucătărie,
    Care-i este prieten de şpriţ şi de cumetrie,

    C-ar avea experienţa vastă ca supraveghetor
    Şi că era renumit pentru scrierea derapoarte, c-a fost turnător.
    Prima decizie a gândacului a fost să înfiinţeze unpontaj,
    Un sistem de prezenţă şi un sever filaj.

    Angajează repede o blondă secretară,
    Pentru a scrie rapoartele sale de dimineaţă până-n seară !
    Pentru a-i gestiona arhivele lungi şi voluminoase,
    Angajează urgent un monstru de păianjen,din cele mai păroase ,

    Care să ia măsuri severe chiar draconice,
    Pentru a monitoriza şi toate apelurile telefonice.
    Leul a fost încântat de rapoartele gândacului
    Şi văzându-l cât este de sever şi de al dracului,

    I-a cerut să realizeze sigrafice de producţie şi pentru a analiza tendinţele, Astfel încât el ar putea să le utilizeze pentru prezentări la toate şedinţele,
    Pentru a-i ului pe cei din Consiliului de administraţie,
    Şi să-l aplaude toţi cu multă admiraţie .

    Astfel gândacul care a introdus regimul de economie de tip auster,
    A plecat să cumpere urgent un nou calculator şi o imprimantă cu laser! Şi a angajat-o pentru a conduce departamentul IT pe o muscă ,
    O rudă “valoroasă” care-i este cuscră .

    Furnicuţa, care era odată atât de productivă şi relaxată,
    Ura această multitudine de documente , şedinţe şi schema încărcată, Şi care îi consumă din timpul preţios,
    Considerându-le inutile şi fără de folos!

    Leul numit politic care nu a înţeles din producţie mai nimica,
    A ajuns la concluzia că era timpul să desemneze , O persoană care să nu-l calomnieze, Dar să răspundă de Departamentul unde lucra furnica.

    Poziţia a fost dată greierului, cântăreţ de curte şi de chiloimane, Ce le cânta la nunţi ,petreceri când îşi umpleau cu nesimţire a lor burdihane , Le cânta de pahar , de jale şi dor!
    -”Dar şi de al ţării măreţ viitor !”

    Dar acum numit pe funcţie şi cu aer de erou,
    Prima decizie a fost să cumpere un covor.
    Şi un scaun ergonomic pentru biroul său.
    Că el este “fiul acestui popor” !

    Pentru a pregăti un plan de muncă şi de optimizare a controlului bugetar,
    Greierul şi-a adus de la Departamentul tutelar ,
    Un asistent personal ce va lucra la computerul cel nou ,
    Că el toată viaţa a fost bâtă ,a fost doar un bou !

    Departamentul unde furnica lucrează este acum un loc trist,
    Unde nimeni nu mai râde şi toată lumea a devenit supărată , Chiar foarte-nbufnată ,ba chiar revoltată ,
    Că este condusă de un securist !

    Şi a sosit momentul în care greierul şi-a convins şeful, Leul,de un remediu ,
    De necesitatea absolută pentru a începe un studiu climatic de mediu.
    Verificând datele din departamentul în care lucrează furnica cea harnică şi cuminte,
    Leul a constatat că producţia era mult mai mică decât înainte.

    Ca urmare a angajat o bufniţă, consultant de prestigiu şi renumit,
    Care trebuia să sugereze soluţii după efectuarea unui audit !
    Bufniţa a petrecut trei luni în departament pe bani grei!
    Şi a venit cu un raport enorm ,al ei !

    Încheiat cu concluzia ,
    În mai multe volume, ce au spulberat confuzia:
    “Departamentul are prea multi angajati…”
    Toţi au rămas stupefiaţi !

    Ghiciţi pe cine Leul a concediat ?
    Pe Furnică, desigur, deoarece ea a arătat :
    “Lipsă de motivaţie şi a fost pasivă.
    Ba mai rău ,avut o atitudine chiar negativă”.

    Morala :

    Vă rog să nu vă miraţi ,
    Când ne conduc destinele nişte (rataţi)(kkţi) !

    [VĂ ALEGEŢI VARIANTA :rataţi sau kkţi ]

    1.o7.2o13

    I.N.V.

  3. George Petrovai spune:

    Nici vorba sa ma supar! Ma bucur ca prin contributia dumnevoastra ati facut ca Balada mea sa fie mai ampla si mai expresiva. De asemenea, ma bucur ca si alti romani sunt de parerea mea in raport cu evidenta intiganire la care suntem supusi. Ca de critici de genul („Balada este o abjectie”, „Autorul se preteaza la discriminare si antisemitism” etc.) va spun drept ca m-am saturat…

    • Narcis-vasile spune:

      D-LE GEORGE PETROVAI ,CA PENSIONAR ,LA VÂRSTA MEA NU CRED CĂ MAI ESTE NEVOIE DE A O PUBLICA !MAI ALES CĂ PROFILUL FACULTĂŢII PE CARE AM URMAT-O ,A FOST UNUL TEHNIC !
      TALENT LA CONDEI AVEAM DIN LICEU ,REMARCÂNDU-MI TALENTUL PROFESOARA DE LB.ROMÂNĂ!
      PROVENIND DINTR-O VECHE FAMILIE DE INTELECTUALI ,MAI ALES PROFESORI ŞI ÎNVĂŢĂTORI ,AM FOST SFĂTUIT DE MAMA SĂ URMEZ O CARIERĂ CU PROFIL TEHNIC,PRECUM TATA !
      MOTIVUL ERA FOARTE SIMPLU :COMPARAŢIA DINTRE SALARIUL TATĂLUI MEU INGINERUL ŞI BUNICUL MEU PROFESOR DE LB .ROMÂNĂ !MAI MULT DOSARUL DE LA SECURITATE AL UNEI BUNE PĂRŢI DIN NEAM (FAMILIE AR FI FOST SIMPLU) ERA ,DIN PUNCTUL DE VEDERE AL SECURITĂŢII ,DEZASTRUOS ŞI DE INADMISIBIL PENTRU UN CADRU DE TÂNĂR INTELECTUAL !(ÎN ANII ’50 ERA SĂ NU FIU ADMIS ÎN LICEU ,PREMIANTUL CLASEI FIIND !)
      MAI MULT CHIAR ,MI S-A SPUS ,DE CĂTRE PĂRINŢI ŞI BUMICI,CĂ VA TREBUI SĂ SCRIU ELOGII PRECUM A.PĂUNESCU ,CU CARE SUNT DE ACEEAŞI VÂRSTĂ(D-ZEU SĂ-L ODIHNEASCĂ ,CONSIDERAT TALENTAT DAR LINGĂU),VADIM TUDOR ,ETC !
      AŞA CĂ PREFER SĂ RĂMÂN UN INGINER AMATOR DE RIMĂ ANONIM !
      VĂ MULŢUMESC PENTRU CĂ AŢI APRECIAT FABULA MEA !

  4. Narcis-vasile spune:

    „NOILOR BARONI”

    ORICE MÂRLAN ,
    MITOMAN ŞI CLEPTOMAN ,
    E LA MODĂ ŞI DE BONTON
    SĂ-ŞI SPUNĂ CĂ E BARON !
    D-ASTA MĂI FRĂŢIE ,
    AVEM ÎN ŢARĂ HOŢIE
    ŞI MITOCĂNIE !
    ŞI AZI FOSTELOR SLUGI ,
    NICI LA NAS NU LE AJUNGI !

  5. Narcis-vasile spune:

    Mi-am permis ,cu scuzele de rigoare ,modificări în cadrul inspiratei poezii scrisă de a d-voatrâ !Sper că nu v-a deranjat intervenţia mea !Moment de inspiraţie dat de ce aţi scris !Mii de scuze ,încă o dată !Balada-nțigănirii necurmate
    Oriunde ochii ți-i arunci pe-ntinsul plai străbun,

    Dovezile de-nțigănire au devenit un fapt comun.

    Nu doar prin aprigi ciorditori ce fac din furt o meserie,

    Sau prin cohorte de pagiatori cu diplome prin şmecherie!

    Ci prin acel ceva distinct ce-n nație s-a insinuat,

    Încât în spirit România toată pare un țigănesc ,OLÁT…!

    Și cum să fie altminteri când legile-s de hoți votate,

    Ca mai apoi prin juzi corupți să fie astfel aplicate!?

    Ca etnicii-n totalitate: de-a valma romi, maghiari, evrei –

    Motiv să n-aibă să se plângă că alții-s fruntea-ntre mișei?!

    Postdecembrismul românesc,(o știm cu toții foarte bine),

    S-a dovedit un Eldorado doar pentru inși fără rușine!

    Cum pielea oacheșă-i imună la a rușinii ciupitură,

    Iată motivul pentru care țiganii-n stambă se dădură!

    Ca să pătrundă în palate cu jug de aur la grumaz,

    Încredințați că toți monarhii,sunt bulibaşi de-ai lor – fără obraz!

    Dar legăturile de clan în șatră-s o așa putere,

    Încât un bulibașă trece peste-mpărat și a lui vrere.

    (Se ceartă politrucii noștri și ca țiganii se înjură?

    E altă șatră și-un alt cort,dar cu năravuri pe măsură…!)

    Când țara toată-i pe butuci și-n mîzgă-nțigănită dormitează,

    Manele, murdărie, mârlănie,ce viaţa infectează,

    Mirare nu-i c-atâți români se duc în lume,

    Se tot duc,şi-şi uită de al lor nume !

    Cu aurul din minți și din simțiri,migrează ca lumea s-o cunoască,

    Cu inimile-ades scăldate-n nostalgii,ce acum le este flască !

    Iar după ei, cete nomade de puradei, pirande și lăieți,

    Ca faima României s-o sporească prin fapte de rromi „descurcăreți”,!

    Convinși c-a lor menire-n lume este să ceară și să dea,

    Doar fraierilor lovituri,iar traiu-nseamnă a fura şi a trișa.

    Atâta doar că tot acuma occidentalii democrați,

    Sătui de ei ni-i retrimit rapid ,în jegul lor încătușați,

    Ca mendrele să și le facă până ce iar se vor roi,

    Ca-ntr-un Eden al șuților,unde se-ntorc fără a voi .

    Ba chiar un stat să aibă-al lor,(Oltenia sau un alt ținut de supt ),

    Sperând că-n el vor huzuri bronzaţii furând ne-ntrerupt!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*