Privatizarea Petrom a fost un jaf colosal! (2)

Spicuiri din raportul comisiei senatoriale de anchetă!

Instituţia publică implicată în privatizarea SNP PETROM afirmă şi susţine că nu deţine documentele şi informaţiile ce au stat la baza determinării  valorii SNP PETROM în vederea întocmirii ofertei de vânzare. Deşi Comisia de anchetă a făcut demersuri insistente pentru obţinerea acestor date, documente şi informaţii, acestea nu au fost transmise Comisiei de anchetă.

CONCLUZIE: Se apreciază că în mod deliberat s-a acţionat pentru secretizarea informaţiilor esenţiale privind formulele şi metodologia de calcul utilizate, inclusiv soft-urile  cu care au fost determinate valorile prezentate în Raportul de evaluare, inclusiv valoarea SNP PETROM. Modificarea prevederilor iniţiale, care stipulau fără echivoc că Statul Român este proprietarul soft-ului de calcul utilizat de consultant, face ca instituţiile române implicate în privatizare să nu deţină documentele şi informaţiile utilizate la stabilirea valorii SNP PETROM, în lipsa acestora verificarea este imposibilă.

Incredibil cum reprezentanţii Statului Român au acceptat valorile propuse de consultant, cu privire la valoarea SNP PETROM, fără a deţine documente autentice în baza cărora să se poată verifica în ce fel au fost estimate aceste valori, cât şi elementele definitorii – patrimoniu, situaţii financiare, preţul petrolului la zi etc.!

Nu s-a stipulat în mod expres în Contractul de consultanţă evaluarea patrimoniului SNP PETROM la nivelul preţurilor de piaţă din anul privatizării.

Reevaluarea patrimoniului ar fi trebuit să cuprindă:
a) zăcămintele de petrol şi gaze din ţară şi străinătate;
b) puţurile de ţiţei şi gaze productive şi în conservare;
c) complexele de petrochimie şi rafinare;
d) reţelele de transport ţiţei şi gaze (15.000 km);
e) staţiile de vânzare a produselor petroliere (690 de staţii), inclusiv terenurile aferente;
f) sediile SNP PETROM din toată ţara, inclusiv terenurile aferente;
g) staţiile de depozitare;
h) mijloacele de transport;
i) alte active.

În documentaţia elaborată de Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM), la solicitarea Comisiei de anchetă, se prezintă informaţii  specifice din domeniul resurselor minerale, dintre care subliniem: „în vederea privatizării SNP PETROM SA, rezerva de hidrocarburi (ţiţei/condensat, gaze naturale) corespunzătoare celor 238 de perimetre de exploatare menţionate în HG nr.903/10.06.2004 şi HG nr.1599/30.09.2004 şi 18 perimetre de exploatare conform HG nr.1928/10.11. 2004 a constituit unul dintre indicatorii economici ce au stat la baza ofertei de privatizare”.

Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, singura instituţie din România ce deţine expertiza şi informaţii în domeniul resurselor minerale nu a fost consultată şi nici nu are date şi informaţii privind această evaluare a cantităţii şi a preţului rezervelor naturale luat în calcul.

În Raportul de Evaluare şi Diagnostic (RED) din aprilie 2004, elaborat de consultant nu sunt prezentate date cu privire la evaluarea zăcămintelor petrolifere şi de gaze naturale.

În Raport nu se regăsesc date nici despre evaluarea zăcămintelor din Kazahstan.

CONCLUZIE: Aspectele prezentate confirmă cu prisosinţă că între consultant şi părţi s-a convenit orientarea evaluării către valori superficial motivate şi omiterea altora, care au defavorizat SNP PETROM. Lipsa datelor cu privire la evaluarea zăcămintelor petroliere şi de gaze naturale şi a preţului rezervelor luat în calcul, precum şi ignorarea evaluării patrimoniului Companiei PETROM la valorile de piaţă din anul 2004, anul privatizării, au influenţat decisiv reducerea valorii Companiei PETROM, ceea ce a dezavantajat Statul Român.

RAPORTUL DE EVALUARE ŞI DIAGNOSTIC

Acest studiu a fost elaborat de Credit Swuisse First Boston (Europe) Limited şi ING Bank NV Sucursala Londra la cererea Ministerului Industriei şi Resurselor din România conform CONTRACTULUI PENTRU SERVICII FINANCIARE încheiat în 11 decembrie 2002 în legatură cu posibila privatizare a SNP PETROM SA. Analiza Raportului de evaluare şi diagnostic realizat de consultant reliefează că estimarea valorii SNP PETROM  a fost proiectată după mai multe metode de evaluare, după cum urmează:

1) Metoda activului net ajustat – este o metodă bazată pe analiza fluxurilor financiare şi care a fost aplicată pe cele 3 segmente de bază ale activităţii: exploatare şi producţie, rafinare şi petrochimie, distribuţie şi marketing, implicit pe evaluarea  activelor şi pasivelor componente ale fiecărei divizii în parte. Suma valorilor individuale ale diviziilor Companiei PETROM, sau „suma părţilor componente” a fost ajustată cu valoarea netă a datoriilor fără evaluarea patrimoniului companiei la valorile de piaţă, ceea ce a redus considerabil valoarea capitalului propriu al SNP PETROM. Valoarea activului net ajustat – 1,569 miliarde de dolari.

Observaţii:

 Nu au fost evaluate la valorile de piaţă activele societăţii prezentate la începutul Raportului, când a fost enumerată structura patrimoniului companiei, astfel încât activele SNP PETROM au fost luate în calcul la valorile istorice contabile, şi nu la valorile de piaţă din  anul 2004.

Corecţiile utilizate au fost numai cele care afectau în mod negativ  valoarea societăţii, şi anume datoriile fiecărui sector în parte astfel:

l) Exploatare şi Producţie + 2,433 miliarde de dolari;

   Rafinare şi Petrochimie – 674 miliarde de dolari;

   Distributie şi Marketing – 251 miliarde de dolari, fără să fie aplicate şi corecţiile pozitive de evaluare la preţurile de piaţă a patrimoniului societăţii (respectiv zăcăminte, staţii de benzină, terenuri etc.).

* Nu au fost luate în considerare condiţiile şi evoluţiile pieţei.

* Metoda este dependentă de prognoze, cu un grad mare de incertitudine.

2) Metoda evaluării companiilor comparabile  – se bazează pe o perioadă de previziuni de 2-3 ani, generând o valoare ipotetică la care acţiunile SNP PETROM ar putea fi vândute public prin intermediul pieţei de capital. Valoarea evaluată este cuprinsă între 1,5 şi 2 miliarde de dolari.

Observaţie: Datorită gradului ridicat de subiectivism care intervine în compararea grupului de companii aflat în analiză, această metodă nu a putut fi aplicată cu rezultate concludente şi prin urmare nu se poate aplica.

3) Metoda analizei tranzacţiilor comparabile – s-a bazat pe compararea unor tranzacţii de companii similare. Valoarea evaluată este cuprinsă între 1,6 si 2,1 miliarde de dolari.

Observaţie: Tranzacţiile care au fost luate în considerare nu s-au mai concretizat prin vânzare, compararea făcîndu-se numai la nivel de ofertă, ca urmare valoarea obţinută nu este relevantă.

4) Metoda fluxurilor de numerar actualizate (DCF)  este tot o metoda fundamentată pe rezultate financiare ale societăţii şi care încorporează diverşi parametri normativi, operaţionali şi financiari ce afectează activitatea economică a acesteia.

Exemple de parametri utilizaţi: producţie, preţ ţiţei, preţ gaz, productivitate, cheltuieli de capital, cota de piaţă etc. Valoarea estimată este cuprinsă între 1,4 si 1,8 miliarde de dolari.

Observaţie:

* Valoarea obţinută în urma aplicării acestei metode a fost puternic influenţată de performanţele financiare ale companiei, care a finalizat ultimul an în pierdere, faţă de anii anteriori. Motivele care au influenţat această situaţie financiară nu au putut fi determinate;

* Scenariile avute în vedere nu au previzionat creşteri ale preţurilor şi veniturilor mai mari de 3-8%, deţi realitatea şi evoluţia pieţei mondiale au infirmat aceste ipoteze. De la preţul de 22 de dolari/baril, utilizat de Consultant în evaluarile elaborate, acesta a atins la 25 octombrie 2007 un nivel istoric  de 92 de dolari/baril, ceea ce reprezintă o creştere de 4,4 ori în trei ani;

* La estimarea valorii prin această abordare nu s-a luat în calcul patrimoniul companiei;

* Determinările prin această metodă nu conţin relaţiile de calcul şi calcule explicite referitoare la valori şi ponderi estimate.

Consultantul a elaborat două versiuni privind Raportul de evaluare şi diagnostic: prima versiune în mai 2003 şi a doua în aprilie 2004. În urma  studiului celor două rapoarte din mai 2003 şi aprilie 2004  şi al metodelor de evaluare utilizate se desprind următoarele:
1) „Rezumatul ipotezelor operaţionale şi financiare” –  proiecţia preţului petrolului BRENT dolar/t pe perioada 2000-2012 este aceeaşi în cele două rapoarte de evaluare.

La nivelul anului 2004, preţul estimat era de 164 de dolari/t, echivalent a 22 de dolari/baril, cu toate că piaţa petrolului a evoluat în această perioadă în care s-au elaborat cele două rapoarte de evaluare.

Astfel:
* preţul de pe site-ul Energy Information Administration era de 33,85 de dolari/baril la 16 aprilie 2004  şi de 39,59 de dolari/baril la 23 iulie  2004, data semnării CP, – ANEXA 3;

* Ministerul Economiei şi Finanţelor cu adresa nr.101515/07.05.2007 a precizat cotaţiile medii lunare pentru ţiţei Brent: 33,25 de dolari/baril pentru luna aprilie 2004 şi 38,33 de dolari/baril pentru luna iulie 2004 – ANEXA 4.

2) La capitolul exploatare şi producţie referitor la rezervele PETROM în raportul de evaluare din aprilie 2004 se face referire la rezervele de la sfârşitul anului 2002, şi nicidecum la rezervele estimate de către consultanţi conform Actului adiţional nr.1 din 2003 al CSF, convenit între părţi.

3) În cadrul raportului de evaluare final din 2004 nu există nici o referire la rezervele actualizate de zăcăminte de petrol şi gaze naturale. Această realitate este confirmată şi de Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale.

4) În toate abordările utilizate privind evaluarea companiei s-au luat în calcul datoriile societăţii, acestea influenţând în mod negativ valorile finale estimate. Aceste datorii au fost şterse o dată cu privatizarea societăţii! Cu atât mai mult s-ar fi impus să se realizeze o actualizare a valorii societăţii în noile condiţii.

5) Complexul petrochimic şi de rafinare Arpechim şi Complexul petrochimic şi de rafinare Petrobrazi sunt la un nivel ridicat de performanţă faţă de majoritatea rafinăriilor cu care concurează în Europa. Costurile fixe de exploatare sunt la 60% faţă de costurile din rafinăriile din Uniunea Europeană din cauza salariilor mai mici.
6) Rapoartele de evaluare nu conţin relaţiile de calcul şi calculele explicite referitoare la valorile estimate.

7) În Raportul de evaluare şi diagnostic, la pagina 14,  se arată: ANEXA 5: Evaluarea este foarte sensibilă la preţul modificat al petrolului: o modificare de 2 dolari în nivelul Brent determină o modificare de aproape 800 milioane de dolari în valoarea companiei. Aceasta se datorează ponderii foarte mari a costurilor fixe”.

Diferenţa dintre preţul utilizat în evaluarea Companiei PETROM de către Consultant de 22 de dolari/baril şi preţul de pe bursa internaţională la data de 23 iulie 2004, data semnării CP, de 39,59 de dolari/baril este de 17,59 de dolari/baril. Cum o modificare de 2 dolari în nivelul cotaţiei Brent – aşa cum stabileşte Consultantul – determină o modificare de aproape 800 milioane de dolari în valoarea companiei, rezultă că o modificare a cotaţiei Brent de 17,59 de dolari/baril determină o modificare de 7,036 miliarde de dolari în valoarea companiei.

Calcul:

* dacă o diferenţă de 2 dolari/baril corespunde la modificarea valorii companiei cu 800 milioane de dolari, atunci o diferenţă de 17,59 de dolari/baril corespunde la modificarea valorii companiei cu „X” milioane de dolari:  X = (17,59 x 800) : 2 = 7,036 miliarde de dolari.

Aceste date redau foarte clar motivul pentru care Consultantul nu a luat în considerare preţul mondial al ţiţeiului în stabilirea valorii companiei.

Valoarea companiei SNP PETROM – mai bine spus subevaluarea sa – a fost semnificativ influenţată de încă cel puţin doi vectori:

* nu s-a realizat evaluarea companiei la valorile de piaţă din anul 2004, anul privatizării;

* performanţele financiare s-au diminuat inexplicabil, aşa încât anul financiar premergător privatizării SNP PETROM s-a finalizat cu pierderi.

„Constucţia subevaluării” pe baza căreia s-a „fundamentat” valoarea de vânzare a SNP PETROM împreună cu facilităţile excesive în post-privatizare acordate Cumpărătorului pe o perioadă cuprinsă între 10, 15 şi 30 de ani  de către Ministerul Economiei şi Comerţului prin Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie în numele Statului Român au violat o regulă fundamentală a comerţului în domeniul exploatării rezervelor de hidrocarburi dintr-o ţară, care spune: „Importanţa deosebită a hidrocarburilor şi caracterul de resursă neregenerabilă a acestora determină statele deţinătoare să aplice regimuri fiscale speciale, care să asigure o împărţire echitabilă a profitului realizat din exploatarea acestora între stat şi companiile producătoare”.

De menţionat că PETROM-OMV  a realizat în anul 2006 un profit net de 671 milioane de euro (la cursul de 3,4006 lei/1 euro), valoare ce depăşeşte suma efectivă plătită  de către OMV – 668,815 milioane de euro – la privatizarea Companiei PETROM.
Faţă de cele prezentate, rugăm plenul Senatului să aprobe următoarele:

1) Guvernul va renegocia Contractul de privatizare al Companiei PETROM pentru readucerea Statului Român în drepturile sale legitime. În 90 de zile de la aprobarea prezentului RAPORT, Guvernul va prezenta Parlamentului spre aprobare modificările legislative ce se impun.

2) Curtea de Conturi a României, potrivit atribuţiilor sale, va stabili modul de îndeplinire a obligaţiilor asumate de părţi în cadrul Contractului de privatizare a Companiei PETROM. Curtea de Conturi, în 90 de zile de la aprobarea prezentului RAPORT, va prezenta Parlamentului un raport asupra celor constatate.

3) Consiliul Concurenţei să prezinte un Raport privind privatizarea SNP PETROM, armonizat cu cerinţele actuale ale Uniunii Europene în domeniul concurenţei. Consiliul Concurenţei, în 30 de zile de la aprobarea prezentului RAPORT, va prezenta Parlamentului raportul elaborat.

4) Organele abilitate ale Statului Român să stabilească legalitatea şi, dacă este cazul, responsabilităţile respective asupra modului de derulare a Contractului pentru servicii financiare, prin care s-a stabilit valoarea Companiei PETROM. În 120 de zile de la aprobarea prezentului RAPORT instituţiile responsabile vor prezenta un raport privitor la cele constatate.

5) Guvernul va prezenta Parlamentului, într-o perioadă de 90 de zile de la aprobarea prezentului RAPORT, strategia energetică în care să se regăsească explicit, clar şi inechivoc rolul şi locul resurselor (neregenerabile) de ţiţei şi gaze naturale ale României.

Privatizarea SNP PETROM s-a încălcat prevederea constituţională referitoare la bogăţiile solului şi subsolului care aparţin în exclusivitate statului român( Constituţia României, Art. 136, alin.3.).

6 răspunsuri la Privatizarea Petrom a fost un jaf colosal! (2)

  1. Ce tot batem campii, NATIONALIZARE si cei vinovati sa plateasaca.Daca vrem sa fim prosperi si sa ne revenim, banii trebuie sa intre in buzunarul poporului roman.la fel curentul electric, gazul, apa si tot cei al nostru, al nostru sa fie in veci.O tara bogata am ajuns sa fim slugile celor de afara, am ajuns ca in tara noastra sa nu maifim stapani.

  2. leonte spune:

    Platim procurori,politisti,judecatori,politicieni ce ocupa functii cheie in statul roman cu bani grasi din munca noastra pentru ca toti sa fie complici la tot jaful din 1990-2016.Este vina noastra ca am permis sa se afirme aceste fiinte care ne-au vandut tara pentru asi acoperii prostiile facute de ei pentru interesul personal.Daca erau destepti,educati,cu frica de Dumnezeu aveau demnitate nu se vindeau ca niste marlani.Asa se procedeaza cand nu ai sapte ani de acasa,provii din familii ….,cand nu ocupi o functie sau post in concordanta cu pregatirea si experienta necesara.Si c-am atat.Ne meritam soarta pentru ca stam si ne uitat cum baiatul din cartier care ieri lua paine pe datorie poimaine ajunge….in functie mare.

  3. George spune:

    Dacă Adrian Năstase împreună cu tot neamul său, ar sta la pușcărie, pe viață, tot nu și-ar putea răscumpără „crima” comisă împotriva neamului românesc. Nu există în istoria acestui popor, o trădare ale cărei consecințe să producă României o pagubă de asemenea proporții. Să nu-l uităm și pe Dan Ioan Popescu, falanga executivă a lui Năstase. Ăștia doi, stau în vârful aisbergului, mai sunt și alții-plevușca.

  4. Florea spune:

    Oare nu ar cam trebui acuzat cineva de subminarea economiei nationale? Cred ca daca am fi pierdut razboiul cu Austria am fi beneficiat de conditii mai bune la cedarea Petrom-ului si a resurselor naturale.

  5. oli spune:

    Jaf national

  6. Agentul Vasile spune:

    O singura informatie: Pretul obtinut pe Petrom nu a acoperit nici macar valoarea stocurilor de materii prime si produse finite din rafinariile Petrobrazi si Arpechim.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*