De ce nu există nicio asemănare ideologică între Noua Dreaptă şi Jobbik

Sunt uimit de lipsa culturii civice şi a unor banale elemente de politologie la presa mainstream, la reprezentanţii autorităţilor publice şi la unii lideri de opinie. Se încearcă permanent să se găsească asemănări şi sensibilităţi ideologice între formaţiunea radicală maghiară Jobbik şi organizaţia naţionalistă Noua Dreaptă, fiind însumate termenului generic de extrema dreaptă. Nimic mai fals. Diferenţa dintre Jobbik şi Noua Dreaptă este de la “cer la pământ”. Bineînţeles, Cerul e de partea formaţiunii româneşti, care este creştină, şi “pământul”, underground aparţine organizaţiei iredentiste Jobbik.

Extremiştii de la Jobbik fac parte din familia europeană a naziştilor, anti-creştini şi antisemiţi notorii, care au creat déjà mari probleme geo-politice Budapestei în UE. Jobbik, prin liderul Vona Gabor, a ajuns un levier al intereselor Kremlinului în UE şi o pârghie de introducere a Ungariei în Uniunea Euro-Asia patronată de Moscova. Jobbik îşi extrage sevele ideologice din formaţiunea nazistă a Crucilor cu Săgeţi, condamnată de Tribunalul de la Nurenberg. Liderul lor a fost spânzurat în 1946 pentru activitate hitleristă şi crime împotriva evreilor. Pe bună dreptate Jobbik a devenit o emblemă negativă, întunecată, a extremismului şi antisemitismului maghiar, care trebuie interzis nu numai pe teritoriul României, ci şi în Europa. Spre deosebire de Jobbik, organizaţia Noua Dreaptă e o mişcare spirituală de sorginte creştină, cu izvoare ideologice interbelice, de factură hristică şi legionară. Mişcarea Legionară nu a fost condamnată la Tribunalul de la Nurenberg, ci liderii ei au fost persecutaţi, atât de Carol al II-lea, apoi de I. Antonescu, cât şi închişi în lagăre de către A. Hitler. M.L. a luptat alături de NATO şi SUA împotriva comunismului după 1949. Numeroşi naţionalişti români fiind paraşutaţi în România ocupată de către sovietici ca să lupte pentru libertate şi democraţie.

După 2000 organizaţia Noua Dreaptă a organizat mitinguri de afirmare şi apărare a identităţii naţionale şi a omagierii eroilor neamului întotdeauna cu aprobare legală de la autorităţi şi în spiritul Constituţiei ţării. Noua Dreaptă s-a afirmat ca un apărător şi garant al art. 1 din Constituţia României privind unitatea şi indivizibilitatea statului unitar român. ND face o politică naţionalistă pozitivă,luminoasă, deschisă şi nu negaţionistă. Voi oferi spre înţelegere două exemple de mitinguri organizate de Jobbik şi Noua Dreaptă în România. Marşul Jobbik din 11 martie 2014 de la Tg. Mureş a depăşit cadrul legal aprobat de primărie. Activiştii Jobbik s-au purtat ca nişte nazişti, îmbrâncind jandarmii şi poliţiştii, scoţând săbiile la şoferii din trafic, strângând lozinici anti-semite şi rasiste şi scandând împotriva art. 1 din Constituţia României, cerând unirea Transilvaniei cu Ungaria, făcându-i pe români “opincari” şi “ţigani”, care trebuie să plece din Ardeal. Pe bună dreptate, românii au fost indignaţi, iar comunitatea evreiască speriată de această resurecţie a unui nazism maghiar violent într-o Europă democratică. În oglindă, mitingul Noii Drepte de la Cluj-Napoca, din 15 martie, în ciuda echipei de zgomote plătite de UDMR din presă şi televiziunile de ştiri generaliste, s-a desfăşurat conform aprobării autorităţilor locale, decent şi în spiritul unui patriotism luminat european. Nu s-au scandat lozinci anti-maghiare, rasiste sau şovine.

Mitingul s-a desfăşurat într-o ordine perfectă, aproape militară, liderii ND primind la final felicitările personale ale şefilor poliţiei şi jandarmeriei clujene. În Piaţa Avram Iancu cei 350 de tineri ND nu au călcat iarba şi spaţiul verde, aşa cum au făcut naziştii Jobbik de la Tg. Mureş. Participanţii la marşul memorial dedicat Crăişorului Munţilor au avut decenţa şi maturitatea unor cetăţeni europeni şi toleranţa unor români autentici să nu răspundă provocărilor unui minuscul grup de la Jobbik, care scanda lozinci anti-româneşti şi anti-semite, în faţa magazinului Sora. Tinerii de la ND şi-au afirmat dragostea sinceră faţă de Avram Iancu, neamul românesc şi credinţa în art. 1 din Constituţia României. Marşul Memorial Avram Iancu a dovedit opiniei publice că românii pot fi naţionalişti într-un mod european şi chiar multicultural: la miting s-au afişat bannere în limba maghiară, afirmându-se un adevăr istoric indubitabil: “Secuii nu sunt maghiari”.