Clișee de vise cu Ana Podaru

– grupaj liric dedicat aniversării zeului Eminescu –

O stea

O stea strălucește în noapte
Să nu-ți faci iluzii să speri
Cuvinte rostite în șoapte
Pe zi se transformă-n dureri.
Doar noaptea e luna voioasă
În zori ea dispare în neant
Să fii cumpătat de duioasă
Căci ziua nu are liant.
Se fac legăminte doar noaptea
Să cugeți că nu-i totul sfânt
Când soarele-ți deapănă soarta
Să fii cu-n picior pe pământ.

Bătrânului din colțul străzii

Bătrânului din colțul străzii
Să-i faci, omule, plecăciuni,
Să nu-l înjuri, nu-i știi durerea
Și nici nu porți povara lui,
De-l vezi pe stradă ghemuit,
Cu haina ruptă, ponosit,
Să-i dai, omule,-un strop de apă,
Că-n viață nu știi ce te-așteaptă,
Să te gândești l-al tău părinte
Și la bunici să te gândești,
Că viața trece dinainte
Și tu răsplata ți-o primești,
De-l vezi sărman cu-n colț de păine,
Pe o băncuță răvășit
Să nu-l gonești, să-i dai binețe,
Că poate-n lume-a pătimit…

Alerg pe cioburi

Alerg pe cioburi de sticla pisată
Și simt cum îmi intră în piele
Potrivnica soartă ce mi-a fost lăsată
Doar sufletul simte durere.
Mă mistuie focul, mă arde cumplit
Și-n urmă rămâne doar scrumul
Un înger pe lume de ce n-a venit
Să-mi strângă-n sticluțe veninul.
Mă gâtuie gândul în nopți nedormite
Clișee de vise deșarte
Trec clipe morbide fantasme în noapte
Și nimeni nu-mi gustă pelinul.
Cotrobăi golită de lacrimi amare
Și-mi scapă prin palmă cenușa
M-ascund de lumină dorind nepăsare
Dar inima-i strânsă cu ușa.

Fragila

Cât de fragilă ești pe timp de seară
Te-asemăn des cu florile de maci,
Îmbujorată-adormi ca o fecioară,
Privesc zâmbind la buzele-ți de fragi.
Da, sunt vrăjit, și-n visul melancolic,
Cu ochi deschiși adorm și meditez,
Nu m-aș trezi din somnul macedonic,
La stele mă închin și iar… visez.

Pe urmele cailor

Pe urmele cailor, într-un trecut adânc
M-am regăsit adesea, de multe ori plângând,
În gingașe ființe ducând povara grea,
Lovite cu cruzime chiar sub privirea mea.
Copil fiind în suflet simțeam durerea lor
Și cum arată teama în ochii cailor,
Broboane curg și-acuma, sudori ce se preling
Pe rănile deschise ce-n minte nu se sting
Și-acum aud în noapte un nechezat de mânz,
Îngenuncheat pe leșuri din zori până la prânz,
Aud și bocănitul ciocanului în cuie
Și zgomot de potcoave galop la cer se suie,
Privesc spre nori, văd corbii cum se reped la cai,
Cum biciul se lovește de pielea lor și …vai!
Văd sângele cum curge pe corpul lor, flămând,
O siluetă care izbește-n ei răzând
Și retrăiesc momente de teamă și furie,
Și nu pot uita caii și-a mea copilărie.
De-atunci iubesc toți caii, mă regăsesc în ei,
Mă rog la cer… Spun: – Caii, sunt ocrotiți de zei!

8 răspunsuri la Clișee de vise cu Ana Podaru

  1. Nicolae Lanca spune:

    Poetul nostru nepereche,
    Revendicat de patru națiuni;
    Poetul nostru purta o haina veche,
    Și-a fost vârât printre nebuni.

    În fața lui Eminescu eu mă închin,
    Dar cu restul sunt vecin.
    Nicolae Lanca

  2. eugen spune:

    Vara-mea complimente . Poeziile imi plac. Poste in tara gasesc si cartea.si cine stie peste alti 20 de ani.poate imi faci si un autograf. Complimente . Eugen

  3. Elena Buldum spune:

    Foarte frumos !!Te felicit!!! Cu drag 1!!

  4. Th3Mirr0r spune:

    Poate ca nu comentez eu prea multe, insa, apreciez faptul ca ea isi dedica din timpul personal pentru a crea poezie – si apoi, sigur, isi revarsa franturi din universul sau interior, spre bucuria unora care vor citi versuri impartasite cu drag.
    🙂

    Th3Mirr0r

  5. urmariti poeziile scrise de Ana Podaru,sunt pline de sensibiitate si inspirate din experinte proprii,bv Ana,felicitari

  6. ana podaru spune:

    La multi ani redactiei si intregii echipe…. sa aveti un an bun si plin de satisfactii personale…!

  7. wildshadow59 spune:

    http://firimituri-de-fericire.blogspot.com e locul unde se poate gasi tot ce a publicat pana acum Ana Podaru 🙂

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*