Unde a andocat iahtul „Mircea cel Mare”?!

În ziarul „Jurnalul de Călăraşi”, nr. 2004, din 18-20 octombrie 2013, a apărut un articol unde se precizează faptul că nava „MIRCEA CEL MARE”, un iaht de lux, proprietatea Statului Român, folosit de fostul Preşedinte al României, NICOLAE CEAUŞESCU, construit la Şantierul Naval Olteniţa, a fost înstrăinată unui alogen, a cărui identitate se ascunde.

Nucleul şantierului naval, format imediat după 23 august 1944, l-a constituit un atelier de reparaţii ambarcaţiuni pescăreşti ale localnicilor şi corporaţiilor de pescari din Olteniţa şi împrejurimi. În acest şantier, numit S.A.R.T.A.T. Olteniţa – Societate Anonimă de Transporturi pe Apă şi Terestre – lucrau câteva zeci de meseriaşi. În 1947 a început construcţia primelor vase din lemn. Mai târziu, muncitorii şantierului au trecut la repararea unor vase metalice, şlepuri şi tancuri pluviale petroliere. La 1 mai 1948 a fost ziua lansării primului vas maritim pescăresc din lemn. Actul naţionalizării, din 11 iunie 1948, a adus după sine intensificarea muncii prin construcţia altor nave. Ultimele ambarcaţiuni din lemn datează din 1952. Din 1950 au început lucrările la primele nave de construcţie metalică, cele dintâi realizări de acest gen livrate fiind: un ceam de transport piatră de 250 tone, o şalandă (nava de construcţie specială folosită pentru transportul de materiale) şi o dragă de 30 m.c./oră.

Şantierul s-a dezvoltat continuu prin mecanizare masivă, modernizarea utilajelor, construcţia de hale şi alte spaţii de lucru, mărirea calei şi amenajarea ei cu linii de cale ferată, instalarea unor macarale portal etc. Dintre realizările cele mai importante din ultimile decenii menţionăm: ceamuri de transport piatră de 250 tone, şalande, nave pescăreşti metalice, dragi de 30m3/h, 400m3/h, dragi maritime de 750m3/h, 1600 m3/h, dragi absorbante-refulante de 3500 m3/h, remorchere de 400 C.P./500 C.P.; 1100 C.P. şi remorchere împingătoare de 2400 C.P., şlepuri împinse sau remorcate de 1000 tone, motonave de 2000 şi 5000 tone, vase sanitare autopropulsate, motonave pasagere, fluvialele de mare capacitate „Olteniţa” şi „Carpaţi”, utilizate în turismul pe întregul curs al Dunării. Aici pe şantierul din oraş a fost construit în anul 1965 primul remorcher salvator, spărgător de gheaţă maritim românesc de 2200 C.P. „Voinicul” şi cel de-al doilea vas similar „Viteazul” coborât de pe cala în 1967.

Şantierul şi-a diversificat mereu producţia, lansând la apă cargouri maritime de 2150 tone, barje de 200 tone, bacuri pentru auto şi persoane de 25 şi 300 tone, împingătoare fluviale, barje împinse de tip Europa II, nave maritime pentru turism de 400 persoane, nave maritime de pasageri, varianta lux, de 80 persoane, nave maritime şi fluvial, portcontainere de 2600 tdw sau de 3000 tdw, vase guvernamentale, yaht-uri de lux cu lungimi de 8,5m, 10,5m şi 24m, un hidrobuz maritim de 200 locuri etc.

Navele produse la şantierul naval Olteniţa erau căutate la export în primul rând de firme din Uniunea Sovietică, unde s-au livrat în principal motonave tip „Lena” (2150 tone) şi tip „Volga – Dos” (5000 tone). Navele erau solicitate şi de alte ţări: R.P. Albania, R.D. Vietnam, R.S. Cehoslovacă, Israel, Norvegia s.a. Navele româneşti de la Olteniţa ajungeau până la cercul polar.

În anul 1971 a fost livrată o nouă realizare a şantierului, pasagerul „Mihai Viteazul”. Acest vas a fost incendiat de o mâna criminală câţiva ani mai târziu la Giurgiu. Identitatea incendiatorului s-a ascuns şi se păstrează secret şi în prezent. Celebrul vas de lux, un iaht de valoare standarde mondiale „MIRCEA CEL MARE” a fost construit tot la şantierul naval Olteniţa. Din cauza unei privatizări dubioase şi păgubaşe, şantierul naval din Olteniţa este singurul şantier naval de pe Dunăre care nu funcţionează. În privatizare, pachetul majoritar de acţiuni a fost achiziţionat de aşa-zisul om de afaceri ION ALEXANDRU. De unde a apărut acest individ, cu ce s-a ocupat înainte de 1989, ce a produs el? Ion Alexandru a vândut acţiunile şi a început distrugerea şantierului. În anul 1989 şantierul avea 5500 de salariaţi, la ora actuală mai sunt 30 de oameni, care asigura pază halelor părăsite, parţial distruse. Se urmăreşte demolarea şantierului pentru a pune mâna pe cele 42 ha de teren de pe malul Dunării ale şantierului. Cine a permis distrugerea şantierului? Nu răspunde nimeni ? Nu e îndepărtată vremea când îşi va primi fiecare persoană implicată în această distrugere a şantierului naval Olteniţa ceea ce merită. Trebuie urgent începută cercetarea şi urmărirea penală a celor vinovaţi.

Din decembrie 1989 conducerea Statului România a reintrat pe mâna alogenilor care au urmărit şi urmăresc cu o perseverenţă diabolică lichidarea României ca stat şi a poporului român că naţiune. De atunci, românii au devenit robi, cerșători, slugi şi muncesc pentru alţii. Tot din decembrie 1989 a început şi acţiunea de alungare a românilor de pe meleagurile lor strămoşeşti şi ştergerea oricăror urme de existenţă a lor. În ultimii 22 de ani, au fost vândute aproape toate întreprinderile străinilor, în special evreilor, iar cele care nu au putut fi vândute au fost distruse, pentru a nu mai putea fi puse în funcţiune. Asta a adus românilor complotul internaţional iudaic antiromânesc din decembrie 1989. Străinii care au invadat România după decembrie 1989 ne-au luat bogăţiile, sufletul şi limba. Acum vor să ne ia şi credinţă. Aşa se explică invazia sectelor religioase, care în realitate sunt secte evreieşti şi care urmăresc subminarea Bisericii creştine prin acţiuni menite sau transforme creştinismul apostolic în “iudeo-creştinism”. Toate sectele au elemente iudaice în doctrina lor. Iudaismul a generat doctrine eretice, special pentru a lovi în biserica creştină.

Un răspuns la Unde a andocat iahtul „Mircea cel Mare”?!

  1. Pingback: Mircea cel Mare. Să ne aducem aminte! - Ziarul lui Ipu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*