Ţara nu se hrăneşte cu discursuri!

Marile victorii se pregătesc din timp. În cantonamente, iarna, sus în vârful muntelui, în sala de forţă sau în cea de recuperare, în cazul în care vorbim de sport şi tot ce implică acesta. La fel stau lucrurile şi în cazul victorilor ce presupune muncă, sudoare iar, uneori, chiar umilinţă din partea celor care te privesc cu ironie, cinism sau dispreţ. Tot aşa şi în politică, acolo unde, izbânzile se clădesc cu trudă şi răbdare, inclusiv cu minciuni, trădări şi intrigi.

De nouă ani, PSD a simţit mai mereu aceste senzaţii generate atât de cei care s-au aflat la guvernare, cât şi din propriile neputinţe în plan electoral. Actualul preşedinte al României a triumfat şi în disputa cu Adrian Năstase, din 2004, şi în cea cu Mircea Geoană, marele perdant al alegerilor din 2009. Şi unul, şi altul au avut de tras şi de pătimit după ciocnirile cu animalul politic, Traian Băsescu. Geoană a pierdut şefia partidului, ba chiar a fost marginalizat, inclusiv de Victor Ponta, în timp ce Adrian Năstase a păţit-o şi mai rău, ajungând în spatele gratiilor.

Astăzi, PSD se află la Putere şi, parcă vrând să ne arate că n-a învăţat nimic din istoria trecută, îşi priveşte de sus adversarii politici, la fel cum o făceau aceştia cândva: cu ironie, cinism, dispreţ şi cu siguranţa de sine că un partid atât de mare poate intra în istorie cu un preşedinte propriu, ales în 2014. Cel puţin aşa lasă să se înţeleagă cel numit de Ion Iliescu, drept „Prostănacul“ şi umilit de Băsescu în ultima zi a campaniei pentru Cotroceni din 2009.

La Consiliul Naţional al partidului, desfăşurat la sfârşitul săptămânii, Geoană a uitat că, la fel ca un pugilist, a fost de câteva ori numărat, în picioare, după loviturile primite nu doar de la adversari, şi a emis tot felul de păreri legate de capacitatea acestui partid, în faţa căruia s-a angajat că, anul viitor, va pune umărul să-l menţină acolo sus.

Chiar dacă n-a spus-o cu voce tare, cu siguranţă că Geoană încă se mai gândeşte la Cotroceni, în ciuda faptului că în USL există o înţelegere pentru susţinerea lui Crin Antonescu. Dar când au contat principiile în politică, ca să fie respectate şi în aceste împrejurări măreţe pentru PSD?

Al doilea discurs important al zile a fost cel al lui Adrian Năstase. După timpul petrecut în spatele gratiilor, Năstase a pozat într-un coleg onest şi un sfătuitor cu har. Tocmai el, care a încălcat legea şi a plătit pentru faptele sale, s-a găsit să-i dădăcească pe participanţii la această întrunire mamut! E drept, nu a omorât pe nimeni şi nici nu sabotat economia naţională. Dar de făcut puşcărie, tot a făcut, iar spălarea păcatelor nu se face în faţa televiziunilor şi nici în reuniuni atât de măreţe, ce aduc aminte de plenare şi congrese unice.

Să nu ne îmbătăm cu apă de ploaie şi nici să nu cădem în păcatul de a crede în discursurile celor doi politicieni, reeşapaţi de conjuctură. Nu o spun cu patimă, ci din experienţa trăită de noi toţi până acum. Şi apoi, nici unde în lumea asta o ţară nu poate fi hrănită cu discursuri şi iluzii. Nici măcar Ceauşescu nu a reuşit o astfel de performanţă!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*