Istoria, cultura, dar și problemele românilor din arcul carpatic, abordate la Izvorul Mureșului

Cea de-a XIX-a ediție a Sesiunii Naționale de Comunicări Științifice cu tema ”Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie. Cultură. Civilizație” s-a desfășurat în perioada 7-9 noiembrie a.c., în generosul cadru geografic oferit de stațiunea montană Izvorul Mureșului din județul Harghita. Cu această ocazie un număr de 112 istorici, cadre didactice universitare, teologi, cercetători ai fenomenului istoric, lingvistic, sociologic sau cultural, arhiviști și jurnaliști și-au prezentat comunicările în cadrul celor șase secțiuni organizate pentru desfășurarea manifestării. Tot cu această ocazie au fost lansate 14 cărți, inclusiv cea a fostului ministru de Interne, Doru Viorel Ursu, prezent și el pentru o zi la lucrările sesiunii. Reușita manifestării a fost asigurată de implicarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei și Harghitei, în colaborare cu Centrul Ecleziastic ”Mitropolit Nicolae Colan”, Ministerul Culturii și Patrimoniului Național, Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni, Centrul European de Studii Covasna-Harghita și Centrul Cultural Toplița.

Lucrările în plen. Despre problematica zonei și pericolul transilvanismului

Acestea au fost deschise de ÎPS Ioan Selejan, Arhiepiscopul Covasnei și Harghitei, find continuate apoi de scurtele alocuțiuni rostite de Jean-Adrian Andrei, prefectul județului Harghita, Mihail Tinca, primarul comunei Voșlobeni, dr. Valeriu Cavruc, director general al Muzeului Național al Carpaților Răsăriteni și dr. Ioan Lăcătușu, director al Centrului European de Studii Covasna-Harghita. Tot în plen au mai fost prezentate și comunicările științifice ale prof. univ. dr. Ștefan Păun, prorector al Universității Hyperion din București, prof. univ. dr. Ioan Scurtu, prof. ing. Nicolae Noica, fost ministru al Lucrărilor Publice, prof. univ. dr. Ioan Agrigoroaiei din Iași, prof. univ. dr. Gelu Neamțu din Cluj-Napoca și prof. univ. dr. Radu Baltasiu din București. Despre importanța manifestării, dr. Ioan Lăcătușu a declarat: ”Această sesiune, ajunsă acum la a XIX-a ediție, a devenit începând din 1995 o manifestare recunoscută pe plan național pentru valoarea contribuțiilor din domenii ce acoperă o paletă largă de interes, începând cu istoria și continuând cu sociologia, psihologia și lingvistica, studii ce acoperă cu precădere acest areal geografic românesc, respectiv sud-estul Transilvaniei…” Prezent la debutul manifestării, în scurta sa alocuțiune Jean-Adrian Andrei, prefectul județului Harghita a ținut să arate că zona are o problematică de o factură aparte care trebuie tratată cu multă atenție. ”În calitatea pe care o am – a arătat acesta -, îmi face o reală plăcere să fiu prezent alături de dumneavoastră, la o manifestare plină de conținut și semnificații. Bine ați venit într-o zonă încărcată de istorie, de cultură și civilizație românească – parafrazând chiar titlul sesiunii organizate -, dar și o zonă, din păcate, încărcată de evenimente care de multe ori aduc atingere identității românești și promovează acțiuni generatoare de tensiuni (…) o zonă în care prea adesea mâinilor întinse li s-a întors spatele…” Un apel la politicienii care-și aduc aminte de românii din zona Ciuc și Covasna doar în preajma alegerilor, a adresat prin intermediul participanților Mihail Tinca, primarul comunei Voșlobeni: ”Noi, cei din comuna Voșlobeni – a declarat primarul Tinca – suntem acei români din sud-estul Europei care locuim compact în această mică insulă de maghiarime. Mă bucur că ați venit în mijlocul nostru și sper să aveți o ședere cât mai plăcută cu rezultate cât mai fructuoase. Aș face un apel la dumneavoastră, cei prezenți azi, ca în întâlnirile pe care le aveți cu politicienii noștri să le spuneți să mai țină cont și de noi, cei care suntem locuim în această zonă…” Vorbind despre pericolul pe care-l reprezintă transilvanismul, o concepție tot mai mult promovată în ultimul timp de către medii de influență și propagandă abil dirijate, prof.univ.dr. Gelu Neamțu din Cluj-Napoca a menționat: ”Transilvanismul nu este o găselniță nouă, este un proiect mai vechi menit să spargă unitatea națională și să destructureze astfel România care, oricum se va regionaliza, iar apoi se va globaliza. În fine, putem spune că transilvanismul este o amplă acțiune de persuasiune desfășurată asupra românilor ardeleni pentru a-i convinge că sunt superiori sudiștilor și că trebuie să se rupă de aceștia…” Tot cu trimitere la transilvanism, prof.univ.dr. Radu Baltasiu din București a făcut o inspirată remarcă: ”Referitor la transilvanism, pot spune că este oarecum subsidiar pangermanismului fiind probabil dat în leasing Ungariei…” În alocuțiunea rostită de prof.univ.dr. Ioan Scurtu, fost director al Arhivelor Naționale ale României, acesta a ținut să sublinieze importanța documentelor din arhive pentru scrierea istoriei și păstrarea acestora în condițiuni cât mai bune, în spații adecvate, ferite de intemperii. Acesta a subliniat în mod deosebit ce înseamnă păstrarea arhivelor compact, pe fonduri, în evidențe clare, ferite de imixtiunea politicului care nu de puține ori a încercat să înstrăineze o parte din fondurile naționale sub pretextul că se retrocedează instituțiilor creatoare de fonduri.  

Omagiu arhivistului, istoricului și profesorului Corneliu Mihail Lungu la 70 de ani

Cea de-a doua zi a manifestării a fost dedicată vizitării mânăstirii de maici cu hramul ”Adormirea Maicii Domnului” de la Izvorul Mureșului. Cu această ocazie a fost omagiat prof.univ.dr. Corneliu Mihail Lungu, fost director al Arhivelor Naționale ale României, un apărător consecvent al apărării integrității arhivelor, ilustru dascăl și cercetător. În prezența ÎPS Ioan Selejan, Arhiepiscopul Covasnei și Harghitei, a fost lansat volumul ”Permanențele istoriei. Profesorul Corneliu Mihail Lungu la 70 de ani”, coordonatori Sorin Liviu Damean, Marusia Cârstea, Mihaela Damean, Lucian Dindirică, Editura Cetatea de Scaun din Târgoviște, 2013, precum și volumul ”Profesioniștii noștri 10. Corneliu Mihail Lungu, arhivist, istoric, profesor, la 70 de ani”, coordonatori Vilică Munteanu, Ioan Lăcătușu, Editura Eurocarpatica, Sfântu Gheorghe, 2013. Vorbind despre personalitatea celui omagiat, dr. Ioan Lăcătușu a ținut să arate că, citez: ”A fost o reală plăcere să lucrăm cu domnia sa. I-am apreciat atât autoritatea profesională, cât și pe cea științifică și nu în ultimul rând, i-am apreciat latura umană.” În același context, prof.dr. Liviu Boar, director al Direcției Județene Mureș a Arhivelor Naționale a subliniat în mod deosebit faptul că, citez: ”Prof.univ.dr. Corneliu Mihail Lungu a lăsat în urma sa o amintire cât se poate de plăcută. Cu toții i-am apreciat în mod deosebit implicarea de care a dat dovadă în rezolvarea oportună a problemelor de serviciu cu care ne-am confruntat, verticalitatea și obiectivitatea în munca cu oamenii. Îi doresc multă sănătate, ani lungi și fericiți!” Prezent la această sesiune cu comunicarea intitulată ”Sfântul Împărat Constantin cel Mare – 1700 de ani de la eliberarea creștinismului”, prof.dr. Florin Bengean din Târgu-Mureș, a ținut să arate faptul că, citez: ”Manifestarea a fost o reușită deplină la care și-au adus contribuția atât organizatorii, cât și participanții prin calitatea comunicărilor susținute. A fost o activitate de excepție, cu semnificații aparte și ceea ce este foarte important, toate comunicările, ca de fiecare dată, vor fi cuprinse într-un volum, or acest lucru rămâne peste timp ca un reper de spiritualitate românească.” Din județul Mureș au mai participat cu comunicări dr. Virgil Pană, prof. Doina Pană, prof.dr. Valentin Marica și subsemnatul. Lucrările sesiunii s-au încheiat cu adoptarea unei rezoluții.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*