Şi ăştia vor să ne vândă! Dar pe 30 de ani…

După cum arătau lucrurile am fi jurat că ar fi vorba de o treabă de câteva luni. Vin americanii, bagă sonda, fură gazele şi pleacă. Nu ca ruşii în vechiul sistem, să stea cu deceniile! O treabă rapidă şi de aia părea că nu s-a încurcat guvernul cu niscai contrate, promovate prin hotărâri de guvern sau duse în parlament. A fost însă de ajuns ca americanii să fie puşi pe fugă de „extremiştii” de la Pungeşti („extremişti” ca vârstă şi sărăcie!) pentru a afla şi noi câteva detalii şocante. Căci, din comunicatul remis ulterior de Chevron am aflat două lucruri esenţiale. Compania oricum nu va renunţa la exploatare, dar se va „întoarce” doar în clipa în care „standardele de siguranţă vor fi atinse” (adică, acum, ar fi deschis şantierul fără a avea aceste standarde?!), apoi va încerca totuşi şi o „relaţionare” cu sătenii în perspectiva unei exploatări „pe termen de lungă durată, ce se poate extinde peste 30 de ani”! Dintr-o gafă de comunicare dară, americanii ne spun în faţă ceea ce guvernanţi ne ascund: exploatările vor dura cel puţin trei decenii! Şi vor fi EXPLOATĂRI, pentru că nimeni nu o să facă atâta amar de vreme simple „prospectări” (exploarări)!

Or, fie la Pungeşti (şi nu numai!) este vorba de uriaşe resurse (alminteri, de ce ar vrea americanii să exploateze vreme de 30 de ani?!) fie, dacă aceste resurse nu sunt atât de substanţiale (dar puţin probabil), americanii au şi alte gânduri de se vor cu orice preţ „infiltraţi” pe acele meleaguri. Chiar şi cu riscul de a fi traşi în furci de localnicii transformaţi în iobagi! Probabil, după extragerea gazelor, am putea asista şi la injectarea în puţurile forate a mii şi mii de tone de deşeuri. A acelor substante toxice, imposibil de neutralizat şi, în consecinţă, extrem de costisitor de păstrat în condiţii de siguranţă. Prin urmare, cea mai ieftină soluţie, ar fi să le îngroape la noi. Că după aceia o să iasă otrava şi în curţile oamenilor, nu mai contează… Oricum, şi într-un caz şi în altul, suntem în faţa unei vânzări şi trădări naţionale fără precedent.

Pe de altă parte, dacă vorbim într-adevăr de existenţa unor zăcăminte impresionante de gaze, americanii fiind siguri că vor putea face o exploatare pe termen lung, înseamnă că ei ştiu clar despre ce resurse este vorba. Şi atunci, nu poţi să nu te întrebi: cum au pus mâna pe aceste informaţii? Au efectuat deja explorări/prospectări sau au intrat în posesia anumitor hărţi? Hărţi care au fost întocmite cu mulţi ani în urmă, tentative de exploatare a gazelor de şist existând şi în anii 70’, iar pe atunci aveam o industrie care putea beneficia de aceste resurse, autorităţile comuniste repliindu-se însă îngrozite de riscurile seismice. Şi putem prezuma că americanii au intrat în posesia acestor acte secrete exact pe modelul vânzării documentelor de la Roşia Montana, la începutul anilor ’90, de către un fost ministru!

Şi este tot mai credibil că, într-adevăr, resursele de gaze de şist ale României sunt cu adevărat apreciabile (după unele studii, în subsolul României existând aproape 1 500 de miliarde de metri cubi de gaze de şist!). Altminteri, nu s-ar fi dus V.V. Ponta în America să jure în genunchi marelui licurici Sam, care luminează drumul „Chevron”-ului, că exploatarea se va face inclusiv peste capul românilor…

Şi cine nu ar vrea să vină într-un rai al investitorilor unde stăpânii de drept ai pământurilor sunt puşi cu faţa la pământ de către jandarmeria lui Ponta, unde exploatarea resurselor se face în baza unor redevenţe minuscule?! Treaba e că stăpânii la care V.V. Ponta s-a pus slugă se grăbesc. Se grăbesc pentru că vor să aibă ţara la mână înainte ca oamenii să pună problema revizuirii redevenţelor. Americanii vor să aibă certitudinea demarării investiţiilor, sau măcar garanţia parafării unor contracte care să nu mai poată fi revizuite multe decenii de acum înainte, înainte de 2014. Anul în care, expirarea contractului prin care un alt trădător de ţară, infractorul ex-N0049, Adrian Năstase, a vândut petrolul țării pentru o redevenţă minusculă, ne-ar putea facilita revizuirea acelor procente. Iar 2014 are de ce să-l sperie pe V.V. Ponta. Pentru că „extremiştii” ar putea cere în stradă contracte mai ferme (e drept, nici Pilat nu stă degeaba, totuşi!, pregătind pachete fiscale care să ne sărăcească până acoolo încât să nu ne mai pese; tocmai pentru a nu ne mai arde să ieşim în stradă!).

Aşadar, situaţia e tragică: am scăpat de ruşi doar pentru a încăpea pe mâna americanilor în acelaşi viol al continuităţii noastre istorice?! Şi e dramatic că, în mare parte, românii cred că a sta capră e totuşi ceva firesc.

P.S.:

Între 1960 şi 1990, adică tot pe parcursul a 30 de ani (!), Compania Chevron a exploatat rezervele de ţiţei din Ecuador, deversând milioane de litri de ape contaminate fără să le pese de consecinţe…

Un răspuns la Şi ăştia vor să ne vândă! Dar pe 30 de ani…

  1. vasile spune:

    Aveti perfecta dreptate,treziti-va romini la realitate cit se mai poate face ceva!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*