Republica serviciilor secrete

Peste o lună de zile voi marca patru ani de când locuiesc în capitala Regatului Spaniei. Distanța față de țară nu mi-a afectat interesul față de actualitatea românească. Aș putea spune chiar că sunt în multe privințe mai informat decât conaționali de-ai mei care locuiesc în țară. Răsfoind presa din România în ultimele zile, dar mai ales azi, mi-am dat seama de o chestiune foarte interesantă și revoltătoare în același timp.

Sunt conectat la actualitatea din Spania. Răsfoiesc în fiecare zi paginile de internet ale publicațiilor El Pais și El Mundo sau pagina de internet a televiziunii Antena 3 (da, au și ei una). Nu-mi scapă aproape niciodată telejurnalul de la ora 21:00 al TVE, televiziunea de stat spaniolă (TVE este lider de audiență de ani buni). Știu care sunt scandalurile politice ale momentului. Știu care sunt temele de discuție ale momentului în piață.

Azi mi-am dat seama însă că nu știu absolut nimic despre serviciile secrete spaniole. Nu știu care este numele celui care conduce SRI-ul spaniol. Nu știu nici care e denumirea SRI-ului spaniol. Nu știu care e numele directorului SIE spaniol. Nu știu nici măcar care e denumirea SIE-ului spaniol. Nu știu câte servicii secrete are Spania. Habar nu am dacă ministerul de interne de la Madrid are și el un serviciu secret. În patru ani de zile n-am văzut sau auzit în mass-media din Spania vreo declarație a vreunui angajat SRI sau SIE spaniol. Nu știu dacă au și ei un DGIPI și cine e șef acolo. N-am văzut nimic despre serviciile secrete spaniole, nici de bine, nici de rău. N-am auzit de vreun bilanț al activității. N-am citit vreo știre despre bugetul lor. N-am citit sau auzit vreo știre despre implicarea SIE sau SRI spaniole în vreun caz. Ca să nu plictisesc concluzionez: nu știu absolut nimic despre serviciile secrete din Spania în ciuda faptului că sunt conectat la actualitatea politică și civică din Regatul Spaniei.

În schimb, fără să caut absolut nimic și fără să depun nici cel mai mic efort de documentare, știu cine este șeful SIE și SRI din România. Știu în ce dosare se implică SRI. Știu din ce partide politice provin șefii SRI și SIE. Știu care sunt opiniile lor cu privire la unele subiecte. Din când în când apar în mass-media declarații ale celor doi șefi. Știu că Poliția Română și Ministerul de Interne au servicii secrete separate. La fel și Ministerul Apărării Naționale. Am văzut știri despre scandaluri de corupție cu angajați ai serviciilor secrete. Am văzut știri despre scandaluri legate de numirea șefilor serviciilor secrete. Repet, toate astea le știu din presă, involuntar aș putea spune. Am avut chiar un premier uns direct de la șefia unui serviciu secret. Cu alte cuvinte, tot ce nu știu despre serviciile secrete din Spania știu despre serviciile secrete din România.

Interesant? Da! În Spania serviciile secrete nu sunt folosite de politic pe post de marionete pentru a plăti polițe, a înfunda adversari politici sau a guverna țara. În Spania serviciile secrete sunt cât se poate de secrete. În schimb, în România serviciile secrete sunt scule în mâna politicului. Conduse de oameni fără caracter, la noi serviciile secerete se ocupă cu pupatul în fund a vremelnicei puteri și nu au mai deloc vreo preocupare pentru interesul național. Mii de angajați plătiți din fonduri publice și folosiți pe post de unelte de incomodat/înfundat aversarii politici. Revoltător e puțin spus.

Asta e, de nouă ani de zile, republica lui Traian Băsescu, primul cârciumar al țării. Republica serviciilor secrete.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*