Citiți și vă cruciți: Revista presei maghiare din România!

Există o singură tabără

Cazul drapelului secuiesc se inflamează din când în când în România şi chiar dacă politicienii de la Bucureşti s-au dezlănţuit, citarea directorilor de şcoli din judeţul Harghita indică faptul că acest lucru nu s-a terminat încă, iar cele întâmplate pe stadioane şi în sălile de sport reprezintă incidente antimaghiare care indică faptul că generarea unei astfel de tensiuni nu a rămas fără efect, iar pornirile naţionaliste au putut fi din nou amplificate.

Parţial ne linişteşte faptul că liga de fotbal a sancţionat incendierea drapelului ungar la Cluj, iar federaţia română de fotbal a condamnat manifestarea antimaghiară de la meciul din preliminarii, dintre Olanda şi România. Ne putem bucura că simbolul nostru a devenit atât de cunoscut pe o scară atât de largă. Acesta poate fi identificat chiar şi de jandarmi. Rămâne însă o întrebare: de ce este nevoie de colaborarea cu organele de menţinere a ordinii pentru persecutarea drapelului albastru-auriu? Ce bază legală poate avea interzicerea drapelului într-o sală de sport?

La sfârşitul săptămânii trecute, comunitatea care a umplut sala de sport Szabo Kati a ridicat în aer peste o mie de drapele secuieşti în timpul intonării imnului secuiesc. Există un răspuns civilizat, paşnic şi clar: chiar dacă simbolurile noastre sunt interzise şi persecutate, noi le apărăm. Manifestarea suporterilor din Sfântu Gheorghe are valoarea unui semnal inclusiv după incidentele petrecute în ultimele săptămâni. Le-am transmis localităţilor Alba Iulia, Bucureşti dar şi Europei că suntem diferiţi chiar şi în sport. Nu incendiem drapele, nu scandăm lozinci xenofobe, ci ne susţinem paşnic şi cu fermitate simbolurile şi identitatea.

Este nevoie de această atitudine şi va fi nevoie de ea şi atunci când peste câteva săptămâni sau luni, la Bucureşti va fi reconturată noua hartă administrativă a ţării.

(Sursa: cotidianul Haromszek, nr.6860 din 08.04.2013, autor Farcadi Botond)

Directorii de şcoli au fost citaţi din cauza drapelului secuiesc

Directorii de şcoli din judeţul Harghita, care au arborat drapelul secuiesc, au fost citaţi la poliţie. Săptămâna trecută, din cauza drapelelor secuieşti arborate pe faţada instituţiilor au trebuit să se ducă la poliţie directorul Colegiului Tehnic Batthyany Ignac din Gheorgheni, cel al Scolii Generale Fogarasy Mihaly şi directorul Gimnaziului Salamon Erno.

Lakatos Mihaly, directorul Gimnaziului Salamon Erno, a declarat: vineri a trebuit să dea o declaraţie scrisă la poliţie despre împrejurările în care drapelul secuiesc a ajuns pe instituţia de învăţământ. Lakatos Mihaly are cunoştinţă de faptul că directorii de şcoli din Odorheiu Secuiesc au primit citaţii asemănătoare. Laczko Gyorgy, directorul Gimnaziului Tamasi Aron din Odorheiu Secuiesc, a declarat ieri că a trebuit să dea o declaraţie scrisă în acest sens în urmă cu o lună. Poliţia nu a cerut însă îndepărtarea drapelului.

Borboly Csaba, preşedintele autoguvernării judeţene Harghita, le-a adresat ieri o scrisoare deschisă directorilor instituţiilor de învăţământ. In scrisoarea înaintată şi presei, Borboly a evidenţiat că nu există o normă juridică în vigoare, care să interzică utilizarea drapelelor locale, judeţene sau regionale. In opinia preşedintelui, ancheta poliţiei serveşte la intimidarea conducătorilor de instituţii, în sensul că poate aceştia se vor răzgândi şi vor înlătura drapelul.

Borboly Csaba i-a mai informat pe conducătorii de instituţii că a cerut sprijin juridic din partea serviciului Miko Imre, înfiinţat de UDMR.

(Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 6860 din 08.04.2013)

Sondaj de opinie / Şansă în privinţa autonomiei Transilvaniei

Conform sondajului de opinie realizat de Bell Research şi publicat în cel mai recent număr al revistei Nemzetpolitikai Tukor (apărută sub îngrijirea direcţiei pe probleme externe a parlamentului ungar), aproximativ jumătate din maghiarii din România, chestionaţi, consideră că sunt şanse ca în decurs de cel mult 12 ani, Transilvania să obţină o anumită formă de autonomie.

Sondajul a fost realizat în trei judeţe de frontieră – Bihor, Sălaj şi Satu Mare – şi în trei judeţe de pe Pământul Secuiesc – Covasna, Harghita şi Mureş – în perioada august – octombrie anul trecut. 50 la sută dintre respondenţi consideră că autonomia din Transilvania poate fi obţinută: 12 procente consideră că obţinerea autonomiei este posibilă în patru ani. 18 la sută consideră că este posibilă în opt ani, iar 19 consideră că este posibilă în 12 ani. 58 procente consideră că autonomia Transilvaniei poate fi obţinută în trei cicluri politice, iar acest procent este de 30 la sută în cazul judeţelor aflate în zona de frontieră. 35 la sută dintre respondenţi au considerat că nu sunt şanse în privinţa obţinerii autonomiei Transilvaniei.

Trei la sută consideră că nu este nevoie de autonomie – se menţionează în revistă. După cum se mai arată, 56 la sută dintre cei 894 de respondenţi, care consideră că sunt şanse pentru obţinerea autonomiei, consideră că în următorii 12 ani poate fi obţinută atât autonomia teritorial-administrativă, cât şi cea economică şi cea culturală. In ceea ce îi priveşte pe respondenţii care consideră că sunt şanse doar pentru o singură formă de autonomie, numărul celor de pe Pământul Secuiesc, care consideră reală autonomia culturală şi economică, a fost mai mare în comparaţie cu obţinerea independenţei teritoriale.

În ceea ce îi priveşte pe cei din zona de frontieră, pe lângă autonomia culturală, aceştia au considerat posibilă mai degrabă obţinerea independenţei teritoriale.

În cadrul sondajului, respondenţii s-au pronunţat şi cu privire la ce anume consideră cel mai important lucru: autonomia Transilvaniei, aderarea la spaţiul Schengen, autonomia Pământului Secuiesc, cazul Colegiului Szekely Miko, cazul universităţii de medicină din Târgu Mureş sau retrocedarea bunurilor private şi a celor confesionale. Majoritatea respondenţilor (34%) au considerat că cel mai important lucru este autonomia Transilvaniei.

Cei de pe Pământul Secuiesc au clasat pe primul loc autonomia Transilvaniei (36%), după care urmează cei care au desemnat pe primul loc autonomia secuiască (18%). In cazul judeţelor de frontieră, 33 la sută dintre respondenţi au considerat importantă aderarea la spaţiul Schengen, iar 29 la sută cauza autonomiei din Transilvania.

(Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 6861 din 09.04.2013)

Autonomia teritorială a Transilvaniei

In opinia prodecanului Universităţii de Ştiinţe Babeş-Bolyai, este destul de optimistă opinia potrivit căreia în decurs de 10-12 ani, în Transilvania vor putea fi înfăptuite autonomia etnică şi cea teritorială. Salat Levente a vorbit despre acest lucru în ultima zi a conferinţei internaţionale intitulate Autonomii teritoriale în Europa: soluţii şi provocări. Ieri le-a vorbit ziariştilor, la Budapesta, despre sondajul de opinie apărut în ziua precedentă.

Salat Levente a declarat că nu crede că în decurs de 12 ani vor exista în România autonomie teritorială şi etnică. El a mai adăugat că este posibil ca formele de autonomie cu caracter administrativ sau regional să se amplifice, să se consolideze într-un fel sau altul. Este greu de apreciat ce înţeleg oamenii prin conceptul de autonomie. Este o iluzie faptul că maghiarilor transilvani le-ar fi oferită, de către comunitatea internaţională, o soluţie. Este important ca problema să figureze în cadrul forumurilor internaţionale, la un nivel corespunzător. In cazul în care va exista o decizie politică în acest sens, aceasta va fi adoptată în România – a declarat el. El a mai declarat că obţinerea statutului de autonomie are trei modalităţi: prin tratat internaţional sau tratatul bilateral şi în baza creării sistemului juridic intern. In acest caz există ultima variantă.

Pentru ca şansa să fie amplificată şi să poată fi fixată pe agenda de lucru, viziunea din Transilvania asupra problemei autonomiei trebuie schimbată fundamental, iar partenerul român trebuie ignorat. Nu a existat o strategie coerentă care să arate cum poate fi convinsă opinia publică românească să revină la sentimente mai bune, cum poate fi găsit un partener politic influent care să facă posibilă includerea problemei pe ordinea de zi – a arătat el.

Comunitatea românească este extrem de dezbinatoare şi a primit mesaje contradictorii în legătură cu autonomia pe care o doresc maghiarii din Transilvania, iar asta reprezintă una din marile probleme – a constatat el.

Prodecanul s-a mai referit la faptul că reorganizarea regională a ţării se află pe agenda de lucru dar nu este sigur că dezbaterea se va încheia în acest an. El este destul de sceptic în legătură cu rezultatele dezbaterii, mai ales în privinţa aspiraţiilor autonomiste maghiare – a adăugat el.

El consideră că în ultimii 15 ani nu s-au înregistrat progrese prea mari în cazul autonomiei. S-a conturat un fel de identitate regională, care s-a şi amplificat. Acest lucru este dovedit şi de cazul mişcării drapelul secuiesc – a declarat el. Din punctul de vedere al forţelor politice româneşti, acest lucru a mai servit la mobilizarea majorităţii româneşti în faţa unui eventual pericol – a declarat el. Această aspiraţie s-a dovedit a fi contraproductivă. In timp ce în trecut se putea auzi că nu există Pământ Secuiesc, în momentul de faţă nu se poate spune acest lucru.

(Sursa: cotidianul Haromszek, nr.6862 din 10.04.2013)

Marko: Munteanu este responsabil pentru manifestările antimaghiare / Drapelul secuiesc poate rămâne

În cadrul unei conferinţe de presă de ieri, parlamentarul UDMR de Sfântu Gheorghe, Marko Attila, a vorbit despre motivele care ar putea sta, în opinia sa, în spatele manifestărilor antimaghiare tot mai accentuate din ultimele săptămâni. După părerea sa, acest lucru se datorează, în parte, activităţii fostului prefect Codrin Munteanu.

Marko Attila i-a trimis o scrisoare deschisă ministrului tineretului şi sportului, Nicolae Bănicioiu, în care îi prezintă cele constatate în ultimele luni, abuzurile şi instigările petrecute în sportul autohton, şi îi cere ministrului să analizeze cazurile şi să acţioneze ferm împotriva lor, prin toate mijloacele posibile. Răspunzând întrebărilor ziariştilor, Marko a pomenit două posibile motive care să explice abuzurile, iar unul ar putea avea legătură cu fostul prefect Codrin Munteanu.

– Dacă Munteanu nu s-ar fi apucat să şicaneze comunitatea, primarii din cauza simbolurilor secuieşti, aceste tensiuni reciproce nu ar exista în ziua de azi. In acelaşi timp, pretenţia comunităţii maghiare la identitatea proprie se face simţită tot mai intensiv, mai radical, deoarece mijlocele politice, guvernamentale sunt limitate, iar situaţia autoguvernărilor a ajuns şi ea într-un impas -a arătat politicianul.

Cu toate acestea, mai mulţi primari au decis zilele trecute să asculte de somaţiile prefectului şi să îndepărteze drapelul secuiesc de pe faţadele primăriilor. In opinia lui Marko, acesta este un pas greşit. El este de părere că nu trebuie să se sară imediat ce un prefect începe să strige, deoarece legea nu interzice utilizarea drapelului secuiesc, ci prevede doar ca drapelul românesc şi cel al UE să fie arborate.

– Lipsa unei reglementări este cea care generează problema, însă UDMR lucrează deja la un proiect de lege, pentru a se clarifica o dată pentru totdeauna această problemă şi pentru a fi recunoscut legal dreptul utilizării simbolurilor minorităţilor. Dacă aş fi primar, nu aş ţine cont de somaţii, de scrisori, atâta timp cât nu precizează nimeni care este acel articol de lege care prevede clar interzicerea arborării drapelului secuiesc – a mai spus Marko Attila.

– Trebuie să analizăm cum arată aspiraţiile autonomiste de pe Pământul Secuiesc la începutul secolului al XXI-lea, deoarece România a devenit, între timp, membru UE, mediul juridic s-a schimbat şi Europa a trecut şi ea prin unele schimbări. Trebuie să vedem ce înseamnă autonomia în acest context – a spus parlamentarul.

În opinia sa, problema merită discutată acum strict în baza unor puncte de vedere ştiinţifice. Este necesară angrenarea unor specialişti, care să fie capabili să analizeze lucid această problemă, şi trebuie ascultată şi părerea părţii române. Parlamentarul doreşte să iniţieze personal, în viitorul apropiat, acest tip de dialog.

Sursa: cotidianul Szekely hirmondo, nr.70 din 12.04.2013, autor Levai Barna

Dezbatere publică de specialitate despre autonomie

Vorbim mult despre autonomie, asta este în ordine. In legătură cu necesitatea ei nu există divergenţe de opinie între organizaţiile politice maghiare din Transilvania, şi tocmai din această cauză ar fi important să analizăm şi din punct de vedere ştiinţific în ce măsură s-au schimbat mediul din ţară şi cel internaţional din momentul elaborării primului statut al autonomiei. Care sunt experienţele şi tendinţele în cadrul autonomiilor care funcţionează deja în lume – a declarat în cadrul unei conferinţe de presă de ieri Marko Attila, deputat UDMR de Sfântu Gheorghe, care iniţiază o dezbatere publică de specialitate în această problemă.

După cum a declarat, pe viitor doreşte să se adreseze specialiştilor maghiari, români şi internaţionali, unor analişti şi intelectuali, pentru ca prin intermediul unor activităţi de atelier şi studii – întemeiate ştiinţific – să arate care sunt tipurile de autonomie funcţionale din lume, care este cadrul legal în acest sens, care sunt laturile financiare, economice, lingvistice, administrative şi juridice. Cum pot fi transpuse aceste experienţe în contextul din România şi care sunt instrumentele democratice care duc la autonomie.

Marko Attila consideră importantă cartografierea formelor de autonomie aplicabile în cazul comunităţilor maghiare din România. El doreşte să îi implice în dezbatere şi pe intelectualii români, pentru ca astfel şi prin intermediul unei fundamentări ştiinţifice să poată fi demontate toate fobiile şi opoziţiile româneşti faţă de autonomie.

In următoarea perioadă, în vederea elaborării unor analize, Marko Attila se va adresa printr-o scrisoare specialiştilor din ţară, din Ungaria şi celor internaţionali, cu activitate recunoscută. De asemenea, doreşte să organizeze conferinţe. Până la sfârşitul anului va putea fi redactat un volum de studii care poate fi un punct de pornire şi poate constitui baza ştiinţifică a unei iniţiative legislative în problema unei autonomii moderne – a mai adăugat politicianul UDMR.

(Sursa: cotidianul Haromszek, nr.6864 din 12.04.2013, autor Farcadi Botond)

Biroul de presă al Centrului European de Studii Covasna – Harghita

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*