O Candelă în Carpaţi

Volumul „O Candelă în Carpaţi, Episcopia Ortodoxă Română a Covasnei şi Harghitei”, volum îngrijit de Dr. Ioan Lăcătuşu şi Drd. Nicoleta Ploşnea, sub coordonarea ÎPS Părinte Ioan Selejan – Arhiepiscopul Covasnei şi Harghitei, are o semnificaţie aparte pentru conştiinţa spirituală autentic românească, din interiorul şi din exteriorul arcului intracarpatic fiindcă este o adevărată cronică a vieţii spirituale, culturale şi comunitare ortodoxe şi româneşti din cele două judeţe – Covasna şi Harghita, din ultimii cincisprezece ani…

Capitolul întâi, Rugă şi trudă la candela credinţei străbune, este o sinteză despre reperele cronologice asupra înfiinţării şi activităţii noii Eparhii, rrolul şi funcţiile Eparhiei în arealul multietnic şi pluriconfesional din judeţele Covasna şi Harghita, activitatea misionară şi pastorală a Episcopiei Ortodoxe Române a Covasnei şi Harghitei, activitatea sectorului administrativ – bisericesc, aspecte ale organizării bisericeşti – prezentarea protopopiatelor, parohiilor şi filiilor; adunările eparhiale, şedinţele Consiliului Eparhial şi ale Permanenţei Eparhiale, cercurile pastoral-misionare, conferinţele preoţeşti, activitatea de pregătire şi perfecţionare a clerului, asistenţa religioasă din armată, penitenciare şi spitale, aspecte ale relaţiei cu celelalte culte – ecumenismul local, activitatea cultural – spirituală; viaţa monahală; activitatea economică; activitatea culturală; învăţământul teologic şi cel religios; sectorul social – filantropic din activitatea de asistenţă socială, iniţiative, programe, asociaţii; Biserică şi societate: din activitatea asociaţiilor, fundaţiilor şi ligilor cultural-creştine. În cei cincisprezece ani de la înfiinţare, prin multiplele sale activităţi, Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei, Arhipăstorul ei, au contribuit la îmbunătăţirea activităţii preoţimii, a credincioşilor români ortodocşi, precum şi la sporirea patrimoniului material şi cultural al Eparhiei şi, implicit, al Bisericii Ortodoxe Române. Meritul principal al celor cincisprezece ani de păstorire îl reprezintă schimbarea radicală de percepţie şi perspectivă a românilor din această parte de ţară: dintr-o comunitate aflată într-o permanentă defensivă, lipsită de posibilităţi de prezervare şi afirmare a identităţii sale specifice, într-o comunitate care, în ciuda dimensiunilor sale numerice reduse, dispune de potenţial şi resurse umane pregătite, care, cu sprijinul fraţilor întru credinţă şi neam, poate nu numai să primească, dar să şi dea patrimoniului cultural naţional şi spiritual valori perene, la nivelul performanţelor şi exigenţelor timpurilor pe care le trăim.

În continuare, este prezentat momentul de ridicare la rangul de Arhiepiscop „ad persona” a ÎPS Părinte Ioan Selejan. Sub titlul Un act solemn şi demn – ridicarea Preasfinţitului Părinte Ioan, Episcopul Covasnei şi Harghitei, la rangul de Arhiepiscop onorific, sunt redate principalele momente ale vizitei pastorale a Preafericitului Daniel, Patriarhul României, a celorlalţi membri ai Sinodului Bisericii Ortodoxe Române şi a unor înalte personalităţi ale vieţii publice din România, în Eparhia Covasnei şi Harghitei, vizită încheiată cu săvârşirea Liturghiei Arhiereşti prilejuită de evenimentul menţionat. Sub forma folosită în dicţionare, sunt prezentate succint informaţii despre fiecare parohie din protopopiatele Sfântu Gheorghe, Miercurea Ciuc, Topliţa şi Întorsura Buzăului, privind: un scurt istoric al bisericii (anul construirii şi pictării, hramul, elemente arhitecturale); preoţii slujitori, cântăreţii şi epitropii, lucrările de renovări şi reparaţii efectuate la biserici şi case parohiale, în perioada anilor 1994 – 2009, starea cimitirelor, monumente de for public, troiţe şi clopotniţe ridicate, activitatea pastoral – misionară şi culturală desfăşurată în parohii, în această perioadă; organizarea şi desfăşurarea hramurilor; vizite pastorale, liturghii arhiereşti, slujbe de sfinţire; hirotoniri de preoţi, acordarea unor distincţii preoţeşti; pelerinaje şi excursii documentare; activitatea culturală (renaşterea şi păstrarea tradiţiilor populare, colaborarea cu şcoala şi căminele culturale, tipărirea unor micromonografii); activitatea socială şi filantropică; evenimente deosebite din viaţa comunităţii parohiale; vizite ale unor personalităţi; stadiul recuperării suprafeţelor de teren agricol, păduri şi imobile confiscate de regimul comunist…

Sub genericul Mănăstiri de pe Golgota neamului românesc sunt prezentate principalele repere ale vieţii monahale din Eparhia Covasnei şi Harghitei, fiind redate informaţii şi imagini despre următoarele mănăstiri: Mănăstirea Doamnei şi Mănăstirea „Sfântul Ilie” din municipiul Topliţa, Mănăstirea Făgeţel, Mănăstirea Mărcuş, Mănăstirea Izvoru Mureşului, Mănăstirea Sita Buzăului, Mănăstirea Valea Mare, Schitul Dumbrăvioara, Schitul Gura Izvorului şi Mănăstirea „Sfântul Nicolae” din municipiul Miercurea Ciuc.

Capitolul Înaltpreasfinţitul Părinte Ioan, Arhipăstor şi slujitor la sfintele altare din Carpaţi, este dedicat reliefării celor cincisprezece ani de păstorire întru Slava lui Dumnezeu şi în slujba Neamului Românesc a „Arhiepiscopului din Carpaţi”, şi cuprinde subcapitolele: Preasfinţitul Părinte Episcop Ioan – Omul potrivit şi binecuvântat de Dumnezeu; itinerarii pastoral-misionare ale Înaltpreasfinţiei Sale; din interviurile ÎPS Părinte Arhiepiscop Ioan Selejan apărute în mass-media; frânturi din cuvintele de învăţătură rostite de ÎPS Părinte Arhiepiscop Ioan; consemnări ale oamenilor de presă despre activitatea ÎPS Părinte Arhiepiscop Ioan, cuvinte de suflet despre Părintele Arhiepiscop Ioan. Enunţând, în cele ce urmează, câteva date succinte din parcursul său biografic von aminti şi reţine că Arhiereul demn şi destoinic ori pilduitor Ioan s-a născut la 16 noiembrie anul 1951, în localitatea Pietrani, judeţul Bihor, fiind primul episcop al Episcopiei Ortodoxe Române a Covasnei și Harghitei, înființată în anul 1994… Studiile sale sunt următoarele: Liceul „Constantin Brâncuşi” din Oradea, promoția anului 1971; Facultatea de Instalații și Automatizări din București, promoția anului 1976; Seminarul Teologic din Craiova, promoția 1986; Facultatea de Teologie Ortodoxã din Sibiu, promoția anului 1990; Institutul Biblic din Ierusalim, perioada anilor 1991-1994; Cursurile de doctorat le-a urmat la Institutul Biblic din Ierusalim, domeniul Biblice, Egiptologie și Orientalistică. Iar din activitatea sa bogată şi deosebită spicuim următoarele: În anul 1980 și-a început viața monahală la Mănăstirea Lainici, județul Gorj; A fost hirotonit diacon la aceeaşi mănăstire în 6 august anul 1990; A fost hirotonit preot la Mănăstirea Tismana în 15 august anul 1990; Între anii 1990 – 1994 a fost starețul Mănăstirii Lainici; În anul 1994 a fost Arhimandrit și Superior al Așezămintelor Româneşti de la Ierusalim; În 09 iulie anul 1994 a fost ales Episcop al Covasnei și Harghitei; A fost hirotonit episcop la Mănăstirea “Sf. Proor. Ilie Tesviteanul” din oraşul Toplița, județul Harghita în 20 iulie anul 1994; În 25 septembrie 1994 a fost instalat Episcop al Covasnei și Harghitei, la Miercurea Ciuc. În ziua de 12 septembrie anul 2007 a fost unul din cei trei candidați la scaunul patriarhal al Bisericii Ortodoxe Române. Pe 23 februarie anul 2008 sinodul mitropolitan ortodox de la Iaşi l-a desemnat drept candidat pentru funcția de Mitropolit al Moldovei și Bucovinei. In urma şedinţei Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din luna iunie anul 2009, Preasfinţitului Episcop Ioan al Covasnei şi Harghitei i-a fost acordat titlul de arhiepiscop onorific, ca un gest de răsplată, preţuire şi profundă recunoştinţă pentru întreaga sa activitate, plină de trudă, jertfă şi sacrificiu, în cei şaisprezece ani de Arhipăstor duhovnicesc al ţinutului românesc din centrul ţării, al Covasnei şi Harghitei. Aceasta s-a petrecut după mari şi multe lupte. După decembrie anul 1989, pe fondul frământărilor existente în viaţa credincioşilor din judeţele Covasna şi Harghita, a fost reluată propunerea de înfiinţare a unei Episcopii pentru credincioşii români ortodocşi din judeţele Harghita şi Covasna. Asociaţiile locale, Liga cultural-creştină „Andrei Şaguna“ din Sfântu Gheorghe şi Fundaţia cultural-creştină „Miron Cristea“ din Miercurea Ciuc, întreprind numeroase demersuri pentru sprijinirea Bisericii Ortodoxe de aici, printre care amintim: audienţa la vrednicii de pomenire şi de pie memorie sau amintire Patriarhul Teoctist Arăpaşu şi la Mitropolitul Antonie Plămădeală al Ardealului (1991, 1992).

Într-o formă sintetică, sunt redate alte aspecte precum: participarea ÎPS Părinte Arhiepiscop Ioan Selejan la principalele evenimente din viaţa Eparhiei, implicarea Înaltpreasfinţiei Sale în viaţa publică la nivel naţional, regional şi local, dar şi la manifestări internaţionale, întâlniri cu personalităţi din ţară şi străinătate; ipostaze specifice păstoririi Sale – factor de echilibru geostrategic, sfetnic al principalilor conducători ai ţării, promotor al păcii interetnice şi interconfesionale, manager, constructor, ctitorul unor instituţii de cultură şi spiritualitate românească, sprijinitorul şi finanţatorul instituţiilor şi proiectelor economice, culturale, şcolare şi sociale, mijlocitorul relaţiilor cu reprezentanţii administraţiei centrale la cel mai înalt nivel, iniţiatorul unor parteneriate cu instituţiile administraţiei publice locale, ocrotitorul sărmanilor ş.a. Părinte Episcop Ioan Selejan a înmulţit, dezvoltat şi crescut numărul parohiilor de la 99 la 132 de unităţi, a hirotonit 78 de preoţi, s-au construit 24 de biserici, şase mănăstiri şi schituri, patru capele militare, 20 de case parohiale, au fost reparate 86 de biserici şi 57 de case parohiale, au fost restaurate şi repictate 39 de biserici. Iar Duminică, 23 august anul 2009, s-a mai scris o dată de aur în hronicul Ortodoxiei de pe aceste bătrâne şi vitregite meleaguri: cu prilejul împlinirii a cincisprezece ani de existenţă a Episcopiei Ortodoxe Române a Covasnei şi Harghitei, întâistătătorul acesteia, Părintele Episcop Ioan Selejan, a fost înălţat în treapta arhierească, onorifică de Arhiepiscop, de către Preafericitul Părinte Daniel Ciobotea – Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române…

În capitolul Instituţii de cultură ale Episcopiei Covasnei şi Harghitei, sunt prezentate instituţiile de cultură laică şi bisericească înfiinţate din iniţiativa şi cu binecuvântarea ÎPS Părinte Arhiepiscop Ioan Selejan, care funcţionează în subordinea Eparhiei Covasnei şi Harghitei, respectiv: Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” din municipiul Sfântu Gheorghe; Centrul Cultural „Patriarh Miron Cristea” din municipiul Miercurea Ciuc; Muzeul Mănăstirii „Sfântul Prooroc Ilie” din oraşul Topliţa şi Muzeul Spiritualităţii Româneşti de la Catedrala Ortodoxă Română din municipiul Sfântu Gheorghe.

Capitolul Manifestări cultural – ştiinţifice şi de spiritualitate ortodoxă, care se referă la manifestările organizate şi proiectele implementate de către instituţiile de cultură din subordinea Episcopiei Ortodoxe Române a Covasnei şi Harghitei, precum şi cele desfăşurate în parteneriat cu alte instituţii de cultură şi asociaţii culturale, ca: Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Arhivele Naţionale, Centrul de Cultură Arcuş, Centrul European de Studii Covasna – Harghita, Fundaţia Naţională a Românilor de Pretutindeni, Liga Cultural – Creştină „Andrei Şaguna”, Fundaţia Culturală „Miron Cristea”, Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş. În acest cadru, sunt prezentate programele următoarelor manifestări: Zilele „Andrei Şaguna”, Zilele „Miron Cristea”, Universitatea de Vară Izvorul Mureşului, Sesiunea Naţională de Comunicări Ştiinţifice „Românii din Sud Estul Transilvaniei. Istorie. Cultură. Civilizaţie”, Zilele „Nicolae Colan”, dar şi a altor activităţi de cultură românească şi spiritualitate ortodoxă, organizate, în perioada 1994-2009, în Arcul Intracarpatic.

Dimensiunea ştiinţifică şi culturală a publicaţiei este evidenţiată de studiile şi artico­lele publicate, majoritatea având ca temă problematica identităţii românilor din Arcul intracarpatic, în istorie şi în contemporaneitate şi convieţuirea lor cu concetăţenii ma­ghiari.Având în vedere profilul publicaţiei şi importanţa sa documentară, s-a acordat spaţiu generos, corespunzător, prezentării „iniţiativelor, demersurilor şi acţiunilor” întreprinse de asociaţiile culturale româneşti, majoritatea sub egida Forumului Civic al Românilor din Harghita şi Covasna, pentru păstrarea şi afirmarea identităţii culturale, confesionale şi lingvistice într-un mediu multietnic şi pluriconfesional, eliminarea unor discriminări care vizau românii numeric minoritari în cele două judeţe şi pentru stoparea unor proiecte autonomiste şi separatiste promovate de unii lideri ai maghiarilor din zonă. Capitolul dedicat programelor principalelor ma­nifestări ştiinţifice şi culturale, organizate de asociaţiilor membre ale Forumului Civic al Românilor din Harghita şi Covasna, a fost extins prin publicarea unor rapoarte şi informări despre activitatea unor instituţii şi asociaţii partenere care au fost active, în ultimii ani, în spaţiul public local, regional şi naţional.

De asemenea, volumul cuprinde şi alte numeroase articole şi studii, scrise şi  semnate,  cu multă competenţă ştiinţifică şi seriozitate apologetică şi misionară, de diferiţi preoţi şi slujitori ai altarelor din cuprinsul Episcopiei Ortodoxe Romane a Covasnei şi Harghitei. În capitolul dedicat personalităţilor comunităţii româneşti din Arcul intracarpa­tic este publicat un eseu despre personalitatea Înaltpreasfinţitului Părinte Arhiepiscop Ioan Selejan – păstorul sufletesc şi liderul incontestabil al românilor din judeţele Covasna şi Harghita. Aşa după cum am evidenţiat în nenumărate ocazii, un rol providenţial pentru dăinuirea credinţei ortodoxe şi a românităţii în această parte de ţară, l-a avut înfiinţarea, acum cincisprezece ani, a Episcopiei Ortodoxe Române a Covasnei şi Harghitei şi întronizarea în scaunul arhieresc a Preasfinţitului Părinte Episcop Ioan Selejan. Pe lângă bine­cuvântatul rol de păstor sufletesc al încercaţilor săi credincioşi, şi neodihna punerii temeliei unui cadru instituţional şi juridic de largă perspectivă, pe lângă revigorarea vieţii bisericeşti în toate parohiile, construcţia şi reconstrucţia bisericilor – multe aflate într-o avansată stare de degradare, a aşezămintelor monahale, încadrarea parohiilor cu preoţi şi salarizarea personalului clerical şi neclerical, Părintele Arhiepiscop Ioan este cu­noscut şi recunoscut pentru rodnica Sa păstorire întru Slava lui Dumnezeu, a Bisericii noastre strămoşeşti şi drept-măritoare, cât şi în slujba Neamului nostru românesc. Este menţionată implicarea Înaltpreasfinţiei Sale în viaţa publică la nivel naţional, regional şi local; bogata agendă a participării la manifestări internaţionale, numeroasele întâlniri cu personalităţi din ţară şi străinătate, dar şi ipostazele inedite de factor de echilibru geostrategic, sfetnic al principalilor conducători ai ţării, promotor al păcii interetnice şi interconfesionale, manager, constructor, ctitorul unor instituţii de cultură şi spiritualitate românească, sprijinitorul şi finanţatorul unor instituţii şi proiecte economice, culturale, şcolare şi sociale, mijlocitorul relaţiilor cu reprezentanţii administraţiei centrale la cel mai înalt nivel, iniţiatorul unor parteneriate cu instituţiile administraţiei publice locale, ocrotitorul sărmanilor şi multe altele.

Din cuprinsul publicaţiei, nu lipsesc nici ecourile din mass-media ale principalelor evenimente, proiecte şi manifestări ştiinţifice, culturale şi civice organizate de aso­ciaţiile şi instituţiile culturale româneşti din localităţile aflate la izvoarele Oltului şi Mureşului, articole preluate din publicaţiile locale şi regionale, colectivul editorial aducându-le mulţumiri pentru interesul manifestat faţă de activitatea asociaţiilor ştiin­ţifice, cultural – creştine şi civice româneşti din Arcul intracarpatic şi pentru contribuţia adusă la cunoaşterea activităţii acestora, de către importante categorii de public din cele două judeţe, din întreaga ţară şi nu numai. Totodată, în cuprinsul volumului, sunt prezentate şi publicaţii editate de Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei, respectiv „Grai Românesc” – foaie de spiritualitate ortodoxă a Episcopiei Covasnei şi Harghitei, şi „Angvstia” – anuarul Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” şi al Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, cu menţionarea titlurilor şi numele autorilor principalelor studii şi articole apărute în publicaţiile respective.

Un loc distinct îl ocupă capitolul Din mărgăritarele ortodoxiei şi culturii româneşti, care cuprinde studii şi articole cu tematică teologică, de istorie bisericească, etnografie, sociologie, semnate de cadre didactice universitare, cercetători, muzeografi , arhivişti, doctoranzi, preoţi, profesori, din judeţele Covasna şi Harghita şi din principalele centre universitare din întreaga ţară, colaboratori ai publicaţiilor editate de Eparhia Covasnei şi Harghitei şi tineri care au fost sprijiniţi în pregătirea şi cercetarea lor de către ÎPS Părinte Arhiepiscop Ioan Selejan.

Capitolul In Memoriam. Preoţi, cântăreţi, epitropi, ctitori şi binefăcători înscrişi în cartea veşniciei, este dedicat evocării memoriei preoţilor şi laicilor din Eparhia Covasnei şi Harghitei trecuţi la cele veşnice, în perioada anilor 1994 – 2009, personalităţi locale care au participat activ la tot ceea ce s-a înfăptuit pe tărâmul Bisericii Ortodoxe şi culturii româneşti, în această binecuvântată perioadă.

În capitolul Anexe, sunt consemnate informaţii sintetice despre un spectru larg de aspecte care oferă, în cifre şi date precise, imaginea complexă a ceea ce s-a realizat în 15 ani de la înfi inţarea noii Eparhii, sub păstorirea rodnică a ÎPS Părinte Arhiepiscop Ioan Selejan. Astfel, cititorul poate afla informaţii concrete şi date exacte despre: numărul credincioşilor ortodocşi din Eparhia Covasnei şi Harghitei, la recensământul populaţiei din anul 2002; membri Adunărilor Eparhiale din perioada anilor 1994 – 2009; membri Consiliilor Eparhiale din perioada anilor 1994 – 2009; membrii în Adunarea Naţională Bisericească în perioada anilor 1994 – 2009; preoţi hirotoniţi de PS Ioan în perioada 1994 – 2009; preoţi şi mireni cărora li s-au acordat distincţii bisericeşti. În Addenda, sunt prezentate copii după unele documente şi fotografi i privind momente principale ale vieţii bisericeşti, culturale, civice şi sociale din Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei, din perioada 1994 – 2009.

Prin bogatul său conţinut, prin cantitatea şi calitatea informaţiilor, şi prin forma sintetică de prezentare a acestora, volumul O candelă în Carpaţi – coordonat, cu multă competenţă ştiinţifică şi abnegaţie sufletească, de către cercetătorii Dr. Ioan Lăcătuşu şi Drd. Nicoleta Ploşnea, reprezintă o cronică grăitoare despre „starea Ortodoxiei şi Românităţii” din Arcul Intracarpatic, la cumpăna dintre aceste secole şi milenii creştine.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*