În rândul preoţilor cu dragoste de carte, din judeţul Olt, s-a numărat cu cinste și părintele Ioan Bălaşa, tatăl celebrului pictor Sabin Bălaşa…

Se naște la data de 26 mai 1908. Părinţii săi, Matei şi Ioana Bălaşa, din cătunul Dealul Mare, comuna Guşoieni, judeţul Vâlcea, au stat la căpătâiul formării sale ca bun creştin, picurându-i în inimă credinţa creştină şi dragostea pentru cele sfinte. Lipsurile copilăriei le-a îndurat alături de ceilalţi şase fraţi ai săi. Mama i-a părăsit devreme, când abia împlinise vârsta de 20 de ani. Din momentul acesta, grija casei a rămas pe umerii tatălui, care a trebuit să muncească din greu pentru a-şi ţine odraslele în şcoală. Primii şase ani de gimnaziu i-a făcut în satul învecinat, la Spârleni, între 1915 şi 1921, dovedindu-se sârguincios şi cu dragoste de învăţătură. Au urmat apoi opt ani de şcoală teologică la Seminarul „Sfântul Nicolae” din Râmnic (1921-1929).

În perioada 1937-1941 a urmat cursurile Facultăţii de Teologie din Cernăuţi, iar în anul 1949 a participat la cursurile de Îndrumări Misionare din cadrul Facultăţii de Teologie din Bucureşti, pe care le-a absolvit cu media 10.

Părinte duhovnicesc pentru credincioşii din Dobriceni

În anul 1930, s-a căsătorit cu domnişoara Maria Pârvu din comuna vâlceană Uşurei. În acelaşi an, la data de 5 iulie, a primit Taina Preoţiei pe seama Parohiei Dobriceni, comuna Iancu Jianu, în judeţul Olt. Păşea cu ambiţie într-un loc care, de mai bine de 20 de ani, nu reuşea să se regăsească sub nici un cleric. În scurt timp, a reuşit să se impună ca părinte şi duhovnic, administrând cu folos toate bunurile parohiei. Aşa se face că în anul 1935 a reuşit să restaureze Biserica „Sfânta Treime” din Filia Preoteşti. În anul 1940, apele Olteţ au distrus această biserică, părintele Ioan fiind nevoit să ridice un alt lăcaş de închinare, de data aceasta în cimitirul parohial. După un an de trudă, lucrările au fost gata, biserica fiind sfinţită la data de 9 noiembrie 1941, primind cu acest prilej rangul de iconom-stavrofor.

La data de 17 iunie 1932, în casa părintelui Bălaşa a mai apărut un membru, o odraslă binecuvântată de Dumnezeu, micuţul Sabin, cunoscutul pictor, regizor şi scriitor. Pe lângă Sabin, părintele a mai avut încă doi fii, pe Eugen şi Cecilius.Din cei trei fii ai parintelui , astăzi doar Cecilius locuieste în Bucureşti,fiindca ceilalti doi au plecat in lumea dreptilor.

Cinci ani de temniţă comunistă

Regimul comunist nu a avut deloc la inimă activitatea sa pastorală. Atitudinea sa verticală şi popularitatea de care se bucura în rândul parohienilor săi au stârnit invidii şi antipatii. Inevitabilul s-a produs în data de 26 iunie 1959, atunci când a fost reţinut pentru uneltire împotriva regimului. Au urmat cinci ani de temniţă grea în lagărele de concentrare comuniste. După eliberarea din 8 mai 1964, nu mai avea nimic. Fusese dat afară de la parohie, iar cunoscuţii şi prietenii îi erau departe. A reuşit să obţină pentru o vreme postul de preot în localitatea Zănoaga. Spre sfârşitul activităţii pastorale a revenit în Parohia Dobriceni. Aici a rămas până la data de 1 ianuarie 1974, când a ieşit la pensie.

Pasionat de literatură şi poezie

Încă din timpul studiilor seminariale, preotul Ioan Bălaşa a nutrit o mare pasiune pentru literatură. A funcţionat o vreme ca redactor, alături de părintele profesor Sebastian Chilea, în redacţia revistei „Legenda Nouă”, unde obişnuia să publice eseuri literare şi versuri. Dintre acestea, amintim poeziile: „Oameni de ceară”, „Amintiri de noapte”, „Spleen de toamnă”, „Ruga visului” şi schiţa „Cerşetorii”. A corespondat şi cu revista „Curierul Muncii”, îngrijită de cunoscutul tipograf Alexandru Oiţă. Despre activitatea scriitoricească şi talentul ce-l caracteriza, marele scriitor oltean Marin Sorescu spunea: „Părintele Bălaşa a scris cu sufletul părinţilor noştri o proză a sufletului, pe care noi, cei de azi, tărsiţi prin modernisme şi post modernisme, o receptăm ca pe o bucurie simplă şi esenţială, cum ar fi, de pildă, bucuria adevăratei duminici„.

În 1937 apar în revista „Renaşterea” din Craiova nuvelele „Împărtăşania din urmă” şi „Spre Inău”. De asemenea, revista „Luceafărul Literar” din Bucureşti îl publică în 1940 cu versurile: „Amintiri de noapte”, „Moara lui neica Niţă” şi schiţa „Comoara”. Colaborează de asemenea cu publicaţiile „Gând”, „Slovă Oltenească”, „Ramuri”, „Creştinul ortodox”, „Orizonturi”, „Făclia”, „Lumina Creştină”, „Renaşterea” şi chiar „Mitropolia Olteniei”.

Muzeul de obiecte preistorice din Dobriceni

Pe lângă pasiunea pentru poezie şi literatură, părintele Ioan a îndrăgit foarte mult şi istoria, reuşind să pună bazele, în cadrul Parohiei Dobriceni, unui muzeu personal, cu obiecte etnografice şi artă bisericească.

A avut şi o frumoasă colecţie de obiecte preistorice, multe dintre ele găsite prin grădinile enoriaşilor săi. Astfel, în anul 1936, a găsit în curtea săteanului Marin Corboianu un topor de piatră cioplită. Tot în Dobriceni a descoperit un mormânt al ostaşilor traci, în Dealul lui Bucică. Toate obiectele descoperite au fost ulterior depuse la Muzeul Naţional de Antichităţi din Capitală. Din colecţia părintelui făceau parte şi numeroase obiecte de cult, cu deosebită valoare patrimonială: pristolnice vechi, troiţe, cruciuliţe de aramă, prapori, cărţi liturgice, potire, cădelniţe, sfeşnice. Cea mai de seamă piesă era o Evanghelie, tipărită în anul 1723, sub Nicolae Mavrocordat. Toate acestea sunt menţionate în articolul părintelui D. Buzatu, „Mici colecţionari”, publicat în revista „Mitropolia Oltenieni” nr. 11 – 12/1958. Toată colecţia părintelui a fost preluată în anul 1958 de Secţia de Învăţământ şi Cultură din Balş, în vederea înfiinţării unui muzeu regional.

În rândul realizărilor culturale ale părintelui Bălaşa intră şi înfiinţarea Căminului Cultural „Iisus Mântuitorul” din localitatea Dobriceni. Aici se desfăşurau conferinţe duhovniceşti şi funcţionau un cinematograf şi o bibliotecă, cu reviste şi cărţi ce puteau fi folosite de toţi credincioşii. În data de 12 august 2002, părintele Ioan Bălaşa a trecut la Domnul, fiind înmormântat în Cimitirul Bellu din Bucureşti.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*