Restituiri: două balade din folclorul mehedințean…

Iată în continuare două inedite balade culese în Mehedinți. Prima este o variantă a  baladei Voinicul catană, culeasă de la Mihăilescu Ana din Bârda (1919-2012) la 1 oct. 1973, iar a doua este o altă variantă culeasă la 26 aug. 1972 de la Marin Stănciulescu din Bârda (născut l 8 febr. 1907):

1. Voinicul Catană

 

,,Foaie verde bob năut,

Vineri mama m-a făcut,

Sâmbătă m-a botezat,

Duminică m-a-nsurat,

Luni cu mândra m-am plimbat

La Ograd și Calafat

Și marți m-a încorporat.

Eu cu graiul am lăsat.

Am lăsat l-a mea nevastă,

Nouă ani să văduvească,

Nouă ani și nouă luni

Și vreo nouă săptămâni.

Nouă ani a văduvit,

Nouă luni n-a mai putut.

Nouă luni n-a mai răbdat,

Până când s-a măritat,

După al primarului

În capul orașului.

Dar tată-său ce făcea,

Lua săpoiul și săpa

Și mergea, scotea via.

Și-o scotea din rădăcină,

O-arunca peste grădină.

Pe sub poala codrului,

Vede coama murgului

Și vârful chipiului.

Calul negru, voinic negru:

Calul negru de drumuri

Și voinicul de gânduri.

De repede ce venea,

Nici ,,Bună ziua!” nu da:

,,- Ce faci, moșule, aci?”

,,- Scot via din rădăcini,

Că n-am pentru cin-s-o țin!

C-am avut un ficioraș,

Mi l-a luat la călărași

Și astăzi la casa mea

Este nunta noru-mea!”

,,-Lasă, moșule, via,

Că la vie-oi mai scotea,

Nunta ei n-oi mai vedea!”

El acasă când mergea,

Calu-n grajd că mi-l băga,

Sta la masă și mânca,

Dar nuntași-l întreba:

,,-De unde ești, băiețaș,

Din ce sat, din ce oraș?”

,,- Eu sunt de la Țarigrad,

Stau la masă nerugat

Și beau vinul ne-nchinat!

Și-am zis verde și-o lalea,

Scoateți miresica-ncoa,

Ca să-mi sărute mâna,

Să mi-o dărui cu ceva!”

Mireasa când ieșea,

Mâna lui i-o săruta,

Inelul i-l cunoștea,

La nuntași se întorcea:

,,- Beți, copii, și ospătați,

Cum ați venit, să plecați,

Că ce-am cătat am găsit,

Pe inel l-am dovedit.”


Varianta a doua (Voinicul catană):


,,-Ce faci, moșule,-n grădină?”

,,- Scot via din rădăcină,

Că n-are cui să rămână!

C-am avut un fecioraș,

Mi l-a luat la călărași!

Mi l-a luat la cătănie,

Nouă ani și nouă zile…

Și-am avut o nurorea,

Astăzi mi-e nuntă la ea!

Nouă ani că ea a stat,

Nouă zile n-a răbdat!”

,,- Lasă, moșule, via,

Și hai să-i vedem  nunta!

Vie tu oi mai scotea,

Nunta ei n-oi mai vedea!

Vreau s-o cinstesc cu ceva,

Cu aur din mâna mea!”

La nuntă când au ajuns,

Din gură așa a spus:

,,- Dați mireasa încoacea,

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*