În după-amiaza zilei de 1 aprilie m-a sunat un istoric şi m-a pus în temă că pe „cel mai premiat post de ştiri din România” – precum se autodenumeşte -, se dădeau în stambă câţiva actori, într-un spectacol al unor Păcălici care s-au dovedit a fi imitaţii de vipere, care-şi aruncau veninul asupra istoriei românilor. Un tânăr student la drept, rătăcit printre veninoasele târâtoare a încercat să aibă o altă atitudine, să iasă din atmosfera urât mirositoare a gurilor de viperă din care se scurgeau valuri de afirmaţii scoase din adâncul infernului, însă acestea l-au acoperit cu mâzgă toxică.
Unul dintre invitaţi, o figură de neom, lătra necontenit. Cele câteva fire lungi de păr, parcă prinse cu lipici, atârnându-i nefiresc de bărbia-i simetric asortată cu tunsoarea panchistă, n-aveau linişte. Din mormăitul ursului-moderator a reieşit că omul cu ţăcă(neală)lie ar fi făcător de filme. Piei drace! Gura îi ţăcănea sacadat precum „căţeua” – denumirea cazonă a mitralierei. Întreaga-i fiinţă emana infatuare, sfidare şi ură, trăsături ce sunt vizibile şi în aşa-zisul film documentar pe care l-a încropit, mai ceva decât Ministrul Propagandei Publice din Germania anilor 1933-1945, Paul Joseph Goebbels. Norocul telespectatorilor a fost că înfăţişarea atât de grotescă a personajului constituia un fel de scut. Oricine privea ipochimenul, scuipa în sân şi întorcea capul pentru a scăpa de vise neplăcute. Mă rog, nu-i vina lui că l-a făcut mamă-sa precum Scaraoschi, dar că toată fiinţa sa emana venin împotriva a tot ce este românesc, o putea constata şi un prunc nou născut. Şi dacă tot a venit vorba de film, s-a implicat în emisiune şi unul care, după ce a dat faliment în meseria de jurnalist, s-a apucat de comentat-cronicat filme, apoi, peste noapte s-a erijat în „istoric”. Ce să ne facem? Vorba marelui comic Birlic într-una din celebrele sale replicile: „Totul e să dai din clanţă!” „Toate filmele istorice ale lui Sergiu Nicolaescu sunt mistificări!”, afirma ritos jurnalistul-cronicar (de film istoric)…
Vă amintiţi de „filmul” prezentat ca document şi servit telespectatorilor în ciclul de emisiuni „Mari români” în urmă cu şase ani? Falsuri grosolane create de regizorul-viperă. În „Avocat al apărării” Mareşalului Antonescu s-a aflat „Yes-manul” lipit mai apoi pe scaunul lui Titulescu prin ambiţia premierului-manechin. L-a demis tot el din pricina sumedeniei de gafe comise în calitatea de ministru de externe al României. Asemenea avocatului apărării din procesul Ceauşeştilor, „ilustrul” avocat-istoric a servit acea jalnică parodie cinematografică prin care apărătorul îşi încrimina clientul cu făcături grosolane create, cu probe false şi/sau incerte. Perle otrăvite, acuzaţii fără fond şi formă, osanale ieftine au umplut ecranul televizorului pe tot parcursul emisiunii. Iertate-mi fie remarcile, dar, cum sună o veche zicală, exceptând prezenţa tânărului student rătăcit precum şoricelul în cuibul şerpilor, pe ceilalţi toţi, unul şi unul! „a tunat şi i-a adunat”… ursul. Corul viperelor a rezonat „armonic” cu autorul citatului următor, reprezentând în fapt atmosfera în care s-au derulat trăncănelile emisiunii. Nu doresc să numesc pe nici unul dintre ei. Le-aş face reclamă şi de fapt nu merită decât dispreţ:
„Majoritatea lucrurilor pe care credem că le ştim despre istoria noastră mai îndepărtată sau mai apropiată nu sunt altceva decât rezultatul direct al propagandei comuniste, al manualelor de istorie şi al filmelor lui Sergiu Nicolaescu, senzaţia de profundă incoerenţă a vieţii noastre politice şi sociale tot de acolo decurge, dinspre deceniile de propagandă iresponsabilă comunistă.
– Mihai Viteazul a ocupat Transilvania pentru că avea nevoie de bani pentru a-şi plăti armata de mercenari, că Vlad Ţepeş e prototipul domnitorului maniaco-depresiv, nicidecum conducătorul marii cruciade anti-otomane, că Ştefan cel Mare abia a aşteptat momentul în care Ţepeş se afla în dificultate, luptând cu turcii, pentru a-l ataca sau că Imperiul Otoman nu s-a împiedicat niciodată de Ţările Române în tentativa lui de a cuceri Europa, cine spune astăzi toate acestea e doar un ins lipsit de patriotism.
– …ridicolul ideii că noi, românii, nu am avut timpul necesar dezvoltării pentru motivul că am apărat Europa creştină de pericolul islamic al invaziei otomane. Nici nu contează substanţa şi esenţa argumentelor, de vreme ce un istoric precum Lucian Boia […] nu reprezintă nicidecum mainstream-ul istoriografiei noastre. Cărţile sale ar trebui să devină în integralitate, dacă nu manuale de şcoală, atunci cel puţin parte a unei bibliografii obligatorii. Evul Mediu, profund mistificat de comunişti, nu e singura intervenţie brutală asupra istoriei noastre. Criminalul de război Ion Antonescu are postura romantică a unui erou, Armata Română are aura unui corp al păcii, soldaţii noştri au tras cu gloanţe oarbe, nu au făcut victime în rândul civililor, nu au ocupat teritorii, nu au comis nici măcar un singur act de violenţă gratuită, de barbarie inutilă. Şi-au apărat întotdeauna, de secole, biata ţărişoară.”
Revenind la cuibul cu vipere, apreciez că o succintă trecere în revistă este absolut obligatorie. Iată câteva din „perlele” viperine fluturate în acel spectacol de circ:
– „România este a doua ţară, după Germania, vinovată de holocaust!”;
Marii voievozi ai neamului românesc au fost denigraţi, iar faptele lor mutilate şi falsificate: Mircea cel Bătrân, Vlad Ţepeş, Mihai Viteazul şi chiar Ştefan cel Mare:
– „Vlad Ţepeş a ucis 24.000 de turci şi bulgari, dincolo de Dunăre!”;
– „Mihai a fost cuceritor şi cotropitor al Transilvaniei”;
– „Bătălia de la Călugăreni n-a fost o victorie românească, ci o ambuscadă!”;
– „Ţările române n-au făcut frontul antiotoman pentru a apăra Europa de invazia turcească!”;
– „Carol al II-lea a fost un Mecena cultural!”;
Ridicată în slăvi, cartea lui Lucian Boia a jucat rol de Biblie pentru toţi cronofagii logoreici ai emisiunii.
– „România – stat fascist… Mişcarea Legionară – fascistă…”
– Mareşalul Ion Antonescu (tema-pretext a emisiunii) a fost „gratulat” cu afirmaţii fără acoperire, nesusţinute de argumente sau documente: „criminal, fascist, strânsele relații cu legionarii”;
– Intrarea României în război a fost tratată exact după istoriografia sovietică şi reperele lui Roller;
– „Regele Mihai, la abdicare şi la plecarea din ţară nu a luat nimic cu el, a plecat cu mâinile în buzunar…!” şi câte şi mai câte intoxicări şi falsuri antiromâneşti, de genul celor înşirate aici.
Aprecieri i se cuvin domnului prof. univ. dr. Petre Ţurlea, care, spre marea dezamăgire a cuibului de vipere, a avut curajul să se exprime pertinent şi ferm. Norocul a fost că a vorbit mult prea repede şi foarte scurt, dovedind că demnitatea românilor nu a sucombat. Nu a avut când să fie fi întrerupt. Onoarea îi aparţine!
Dacă în anii dominaţiei răului falsificatorii istoriei se aflau în slujba sovietelor, astăzi viperele-lefegii, străine de interesele românilor se vând primului licitator.
Lasă un răspuns